Publicat

25

august

2012

14:00

91080

vizualizări

RECENSĂMÂNT 2012. HARTA NOII ROMÂNII

RECENSĂMÂNT 2012. HARTA NOII ROMÂNII

Populaţia stabilă recenzată din România a scăzut cu peste 2,6 milioane de persoane în ultimul deceniu, ajungând la 19.043.767 de persoane şi atingând astfel cel mai mic nivel înregistrat în ultimii 35 de ani, potrivit datelor preliminare ale celui mai recent recensământ făcute publice de către reprezentanţii Institutului Naţional de Statistică (INS).

Ea este însă similară cu cea înregistrată în urma recensământului din anul 1966 şi este mai mare cu peste 3,1 milioane de persoane decât cea din 1948 când populaţia stabilă a României era de 15.872.624 de persoane.

Cea mai mare populaţie stabilă înregistrată în ultimii 64 de ani a fost cea din 1992, când numărul românilor ajunsese la peste 22,8 milioane.

Sursă: gândul.info (date INS)

În Municipiul Bucureşti locuiesc, în prezent, peste 1,6 milioane de români, aici având însă loc o scădere a populaţiei stabile recenzate de aproape 13% faţă de anul 2002.

Judeţul cu cei mai puţini locuitori este Tulcea, aici înregistrându-se şi cea mai mică densitate a populaţiei la nivel naţional, mai exact de doar 24 de locuitori pe kilometru pătrat.

Dacă la nivelul întregii ţări, în ultimii 10 ani, s-a putut observa o scădere a populaţiei stabile, singurul judeţ care nu s-a confuntat cu o astfel de situaţie a fost Ilfov. Aici populaţia stabilă recenzată a crescut în 2012 faţă de 2002 cu peste 21%.

Cea mai mare parte a populaţiei din România este formată din femei aşa cum se întâmpla şi în urmă cu 10 ani. Cu toate acestea, dacă la acea vreme nu exista niciun judeţ unde numărul bărbaţilor să fie mai mic decât cel al femeilor, în prezent acest lucru se întâmplă în judeţul Vaslui unde, în ciuda faptului că diferenţa este mică, populaţia masculină este mai mare decât cea feminină.

Numărul bărbaţilor care au plecat însă peste hotare pe o perioadă îndelungată de timp a fost mai mare decât cel al femeilor. Românii din Moldova au fost cei care au ales în număr mare să părăsească ţara în astfel de condiţii.

gândul vă prezintă o analiză comparativă a rezultatelor preliminare ale celui mai recent recensământ şi a rezultatelor recensământului din 2002.

Topul judeţelor în care locuiesc cei mai mulţi români

Cea mai mare parte a populaţiei stabile recenzate din România locuieşte, în prezent, în Capitală, mai exact 1,67 milioane de persoane. Numărul locuitorilor Municipiului Bucureşti este însă în scădere faţă de anul 2002 atunci când în Capitală locuiau peste 1,92 milioane de persoane.

Următoarele două locuri ale topului judeţelor cu cei mai mulţi locuitori sunt ocupate de Prahova şi de Iaşi, ele ocupând aceleaşi poziţii în clasament şi în urmă cu doi ani. În ciuda faptului că ambele judeţe îşi păstrează poziţia în top, numărul locuitorilor lor a scăzut faţă de anul 2002, cu 94.062 de persoane în cazul judeţului Prahova, respectiv cu 93.357 de persoane în cazul judeţului Iaşi.

Al patrulea loc al clasamentului este ocupat, potrivit datelor preliminare ale celui mai recent recensământ, de către judeţul Cluj, care ocupa în urmă cu 10 ani locul al şaptelea în top. Numărul clujenilor a scăzut însă în ultimii 10 ani de la 702.755 la 659.370.

În 2002, locul al patrulea în top era ocupat de judeţul Dolj.

Nici judeţul Constanţa, care în 2002, ocupa locul al cincilea în clasament nu a reuşit să îşi menţină poziţia, ajungând în 2012 pe locul al şaselea, având în prezent o populaţie de 630.679 de persoane.

Locul său a fost ocupat de către judeţul Timiş, cu circa 650.000 de locuitori, judeţ care avea în urmă cu 10 ani aproape 678.000 de locuitori şi ocupa locul al nouălea în clasament.

Topul judeţelor cu cei mai mulţi locuitori

Loc Judeţ Populaţie stabilă 2012
1 Bucureşti 1.677.985
2 Prahova 735.883
3 Iaşi 723.553
4 Cluj 659.370
5 Timiş 650.544
6 Constanţa 630.679
7 Dolj 618.335
8 Suceava 614.451
9 Argeş 591.353
10 Bacău 583.590

Sursă: gândul.info (date INS)

La polul opus, judeţul cu cel mai mic număr de locuitori, potrivit datelor premilinare ale recesământului, este Tulcea în cazul său înregistrându-se şi cea mai mare scădere a populaţiei stabile la nivel naţional, mai exact de 21,45%. Aici locuiesc, în prezent, 201.468 de români faţă de 256.492 în 2002.

În urmă cu 10 ani, judeţul cu cel mai mic număr de locuitori era Covasna, locul unde trăiau 222.449 de persoane. În momentul de faţă, acesta se află în continuare în topul judeţelor cu cea mai mică populaţie stabilă, dar de această dată ocupă a doua poziţie.

Locul al treilea în clasament este ocupat, în prezent, de judeţul Sălaj, cu o populaţie de 217.995 de persoane, care se afla în 2002 pe al doilea loc al topului. În ultimii 10 ani, aici s-a înregistrat o scădere de 12,14% a populaţiei stabile.

Topul judeţelor cu cei mai puţini locuitori

Loc Judeţ Populaţie stabilă 2012
1 Tulcea 201.468
2 Covasna 206.261
3 Sălaj 217.895
4 Mehedinţi 254.570
5 Ialomiţa 258.669
6 Giurgiu 265.493
7 Caraş-Severin 274.277
8 Bistriţa-Năsăud 277.861
9 Călăraşi 285.107
10 Brăila 304.925

Sursă: gândul.info (date INS)

Care este singurul judeţ din România unde populaţia stabilă a crescut în ultimii 10 ani

Judeţul unde s-a înregistrat cea mai mare scădere a populaţiei stabile din ultimii 10 ani este Tulcea, unde numărul locuitorilor a scăzut cu 21,45% de la ultimul recensământ. Pe locul al doilea se află judeţul Hunedoara unde, în prezent, se locuiesc cu aproape 90.000 de persoane mai puţin decât în 2002. Aici populaţia stabilă a scăzut cu 18,42%.

Scăderi importante se înregistrează şi în cazul judeţelor Neamţ, Brăila şi Galaţi, mai exact de 18.33%, respectiv 18,29% şi 19,10%.

(Click pentru a mări)

Sursă: gândul.info (date INS)

La polul opus se află judeţul Ilfov, singurul din România unde numărul locuitorilor nu a scăzut în ultimii 10 ani, ci dimpotrivă a crescut cu 21,36%.

În judeţul Timiş populaţia stabilă recenzată a scăzut de la ultimul recensământ cu doar 4,04%, iar în judeţul Cluj cu doar 6,17%. Tot în clasamentul judeţelor în cazul cărora s-au înregistrat în ultimii 10 ani cele mai mici scăderi ale populaţiei stabile se află şi Harghita, Covasna, Dâmboviţa, Bihor, Mureş, Argeş şi Maramureş. În cazul lor scăderile nu au depăşit nivelul de 10%.

Care sunt judeţele cu cea mai mare densitate a populaţiei

În prezent, desitatea populaţiei la nivel naţional este de circa 80 de locuitori pe kilometru pătrat. Cel mai dens populat judeţ este Ilfov unde, potrivit celor mai recente date, există 230,1 locuitori pe kilometru pătrat.

El este urmat în top de judeţul Prahova, cu o densitate de 156 de locuitori pe kilometru pătrat şi de Iaşi, cu 132,1 locuitori pe kilometru pătrat.

Cea mai scăzută densitate a populaţiei, mult sub media naţională, se înregistrează în judeţul Tulcea unde există aproape 24 de locuitori pe kilometru pătrat.

Nici în cazul judeţelor Caraş-Severin, Harghita, Mehedinţi şi Bistriţa-Năsăud nu se înregistrează o densitate mai mare de 52 de locuitori pe kilometru pătrat.

Numărul femeilor din România este mai mare decât cel al bărbaţilor

Peste 9,7 milioane de persoane care locuiesc în România, din totalul populaţiei stabile preliminare de 19 milioane, sunt femei. Astfel, populaţia feminină reprezintă, în 2012, 51,3% din populaţia stabilă preliminară, în uşoară creştere faţă de anul 2002, când populaţia feminină reprezenta 51,25% din totalul populaţiei stabile.

Doar în Capitală locuiesc, în prezent, 90.0552 de femei, în scădere faţă de anul 2002 când aici locuiau peste un milion de reprezentante ale sexului frumos.

Singurul judeţ din ţară unde numărul bărbaţilor este, în momentul de faţă, mai mare decât cel al femeilor este judeţul Vaslui. Astfel, din totalul de 375.151 locuitori, 187.699 sunt bărbaţi şi 187.452 sunt femei.

În urmă cu 10 ani, nu exista niciun judeţ unde populaţia masculină să fie mai mare decât cea feminină. Cu toate acestea, una dintre cele mai mici diferenţe înregistrate între populaţia masculină şi cea feminină se observa în judeţul Tulcea unde bărbaţii erau doar cu 500 mai puţini decât femeile.

Câţi români au plecat peste hotare pe o perioadă îndelungată de timp

Peste 910.000 de români au plecat în străinătate pe o perioadă îndelungată de timp. Dintre aceştia, cei mai mulţi au fost bărbaţi, mai exact 445.559 de persoane.

Românii din Moldova au ales în mare parte să plece în străinătate în astfel de condiţii. Băcăuanii au plec în număr mare peste hotare, mai exact 67.463 de persoane, din totalul de 583.590 de locuitori.

Pe locul al doilea în clasament se găsesc cei din judeţul Neamţ, unde 66.420 de persoane au plecat în străinătate pe o perioadă îndelungată de timp.

Cei din Neamţ sunt urmaţi în top de suceveni, de ieşeni şi de gălăţeni.

Din Capitală au plecat în străinătate pe o perioadă lungă de timp peste 29.200 de persoane.

(Click pentru a mări)

Sursă: gândul.info (date INS)

La polul opus se află judeţul Ilfov unde circa 2.500 de persoane au plecat peste graniţă pe o perioadă lungă de timp, dar şi cei din judeţele Harghita, Giurgiu sau Covasna.

Doar 30% dintre locuinţele celor din judeţul Olt sunt dotate cu băi

În prezent, în România există 8.450.942 locuinţe, cu peste 343.800 mai multe decât în urmă cu 10 ani. Doar trei din cinci locuinţe, mai exact 61,9% din total, sunt dotate însă cu băi la interior.

De asemenea, dacă în mediul urban 88% dintre locuinţe au băi în interior, în mediul rural doar 31% dintre locuinţe dispun de astfel de facilităţi.

Pe primul loc în topul judeţelor în care există cele mai puţine locuinţe dotate cu băi la interior se află judeţul Olt unde doar 29,8% din totalul de 184.276 de locuinţe dispun de astfel de facilităţi.

Locul al doilea în clasament este ocupat de judeţul Vaslui unde doar 32,6% din totalul locuinţelor sunt datete cu băi în interior, iar locul al treilea este ocupat de judeţul Botoşani unde 36,1% dintre locuinţe sunt dotate cu astfel de facilităţi.

Topul judeţelor cu cele mai puţine locuinţe dotate cu băi la interior

Loc Judeţ Număr de locuinţe dotate cu băi din total (%)
1 Olt 29,8
2 Vaslui 32,6
3 Botoşani 36,1
4 Teleorman 37,8
5 Giurgiu 38,8
6 Călăraşi 40,1
7 Ialomiţa 40,7
8 Buzău 41,2
9 Mehedinţi 43,7
10 Vrancea 45,2

Sursă: gândul.info (date INS)

La polul opus, cele mai multe locuinţe care dispun de astfel de facilităţi se află în Capitală, mai exact 95,2% dintre din totalul de 803.794 de locuinţe.

În judeţul Braşov 83,5% dintre locuinţe au băi în interior, iar în judeţul 79,8% dintre locuinţe au astfel de facilităţi.

Topul judeţelor cu cele mai multe locuinţe dotate cu băi

Loc Judeţ Număr de locuinţe dotate cu băi din total (%)
1 Bucureşti 95,2
2 Braşov 83,5
3 Constanţa 79,8
4 Hunedoara 79,6
5 Timiş 78,6
6 Cluj 77,4
7 Sibiu 75,3
8 Ilfov 72,8
9 Caraş-severin 68,8
10 Harghita 68,5

Sursă: gândul.info (date INS)

Cu cât a scăzut numărul ortodocşilor şi câţi atei există în România

În momentul de faţă, potrivit datelor preliminare ale celui mai recent recensământ, cei mai mulţi români sunt de religie ortodoxă, mai exact 85,9% din populaţia stabilă recenzată, în scădere faţă de anul 2002 când persoanele cu această religie reprezentau 86,8% din populaţia stabilă recenzată.

Astfel, în ultimii 10 ani numărul ortodocşilor a scăzut cu peste 2,4 milioane de persoane, ajungând la 16.367.267 de persoane.

Cei mai puţini ortodocşi locuiesc în judeţele Harghita şi Covasna, mai exact 38.234, respectiv 43.827, la fel ca în 2002.

Cei mai mulţi români care practică această religie se găsesc în Capitală, mai exact peste 1,5 milioane, şi în judeţul Iaşi unde numărul lor depăşeşte 667.000 de persoane.

În urmă cu 10 ani, cei mai mulţi ortodocşi locuiau tot în Municipiul Bucureşti, circa 1,8 milioane de români, dar şi în judeţul Prahova, peste 806.000 de persoane.

(Click pentru a mări)

Sursă: gândul.info (date INS)

Romano-catolicismul rămâne şi în prezent cea de-a doua cea mai practicată religie din România având în vedere faptul că are 869.246 de adepţi care reprezintă 4,6% din populaţia stabilă recenzată.

Numărul romano-catolicilor a scăzut însă, în ultimii 10 ani, cu 157.183 de persoane.

Persoanele cu religie reformată reprezintă, la fel ca în 2002, 3,2% din populaţia României, iar penticostalii reprezintă 1,9% din populaţia stabilă recenzată, în uşoară creştere faţă de rezultatele ultimului recensământ când aceştia reprezentau 1,5% din populaţia stabilă a ţării.

Numărul ateilor din România a crescut de la 8.524 persoane, cât se înregistra în urmă cu 10 ani, la 21.196 de persoane. Cei mai mulţi atei locuiesc în Bucureşti şi în judeţele Cluj şi Timiş.

Astfel, 34,6% dintre atei locuiesc în Capitală, mai exact 7.346 de persoane. În Cluj locuiesc peste 1.900 de astfel de persoane, iar în Timiş locuiesc puţin peste 1.200 de atei.

Potrivit datelor recensământului din 2002, cei mai mulţi atei locuiau la acea vreme tot în Capitală, mai exact 2.590 de persoane. Pe locul al doilea în top se afla tot judeţul Cluj, dar numărul ateilor era mai mic cu 1.262 de persoane.

La polul opus, cei mai puţini atei, doar 43, locuiesc în prezent în judeţul Olt. Alţi 142 de atei locuiesc în judeţele Vaslui şi Covasna. În urmă cu 10 ani, judeţul cu cei mai puţini atei era însă Tulcea, unde locuiau doar 30 de astfel de persoane.

Un număr mic de atei locuia şi în judeţele Vrancea şi Tulcea, mai exact 33, respectiv 35 de persoane.

Şi numărul persoanelor fără religie a crescut în ultimii 10 ani, de la 12.825 de persoane, la 23.918 de persoane.

Peste 9.000 de noi vorbitori ai limbii romani în ultimul deceniu

Potrivit datelor preliminarea ale noului recensământ, peste 17,2 milioane de persoane au ca limbă maternă româna, mai exact 90,6% din total, în scădere faţă de anul 2002 când numărul lor depăşea actuala populaţie stabilă recenzată, fiind de peste 19,7 milioane de persoane.

O scădere importantă s-a înregistrat şi în rândul persoanelor care au drept limbă maternă maghiara, numărul acestora scăzând cu 175.526 în ultimii 10 ani, dar şi în cazul persoanelor a căror limbă maternă este germana, numărul lor scăzând cu aproape 17.900 de persoane.

În prezent, ucraineana este limba maternă a peste 49.000 de persoane, cu 7.860 de persoane mai puţin decât în 2002.

Singura limbă maternă al cărei număr de vorbitori a crescut în ultimul deceniu este romani. Astfel, în 2012, există 9.488 de noi vorbitori de romani în ţară faţă de anul 2002 când numărul lor total nu depăşea 237.570 de persoane.

Tabel: Principalele limbi materne ale persoanelor din România

Limbă maternă 2002 (persoane) 2012 (persoane)
romană 19.736.517 17.263.561
maghiară 1.443.970 1.268.444
romani 237.570 247.058
germană 44.888 27.019
ucraineană 57.407 49.547
rusă 29.246 18.971
turcă 28.115 26.179
tătară 21.272 18.143

Sursă: gândul.info (date INS)

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax Group.

ULTIMA ORĂ
Reacţia total neaşteptată a Garbinei Muguruza după ce a UMILIT-O pe Simona Halep. Ce a declarat

Lasă-ne feedback despre noul site Gândul.info