Mihaela STOICA
Mihaela STOICA
6628 vizualizări 11 iun 2013

Americanii susţin că România are rezerve de gaze de şist de 1.444 miliarde de metri cubi, echivalente cu consumul pe 100 de ani. Autorităţile de la noi nu se pot pronunţa însă în privinţa cifrelor.

Un raport apărut marţi al Administraţiei americane pentru informaţie în domeniul energiei (EIA) estimează că România are rezerve de gaze de şist recuperabile tehnic (nedescoperite, care ar putea fi accesate cu tehnologia existentă) de 1.444 miliarde metri cubi.

Citeşte aici raportul!

Agenţia guvernamentală americană mai spune că rezervele dovedite de gaze naturale ale României erau estimate, la începutul acestui an, la 113 miliarde metri cubi.

Consumul anual în România este de aproximativ 14 miliarde metri cubi de gaze, cantitate asigurată în proporţie de 80% din producţia internă. Diferenţa este importată din Rusia, prin intermediari, la preţuri ridicate.

Preşedintele Traian Băsescu a precizat, marţi seara, că România are 1400 de miliarde de metri cub de gaze de şist.. „Şi atunci am putea vorbi despre un gaz ieftin, pentru că gazele de şist sunt cu 50 la sută mai ieftine decât gazele de sondă. Guvernul trebuie să ia decizia şi, în primul rând, trebuie să dea avizele de mediu”. Preşedintele a precizat că avizele de explorare trebuie continuate cu avize de exploatare: „Cine primeşte avize de explorare obligatoriu trebuie să-i dai şi aviz de exploatare în cazul în care găseşte gaze”.

EIA: Polonia, prima în UE la gaze de şist

Potrivit EIA, România se plasează pe locul al treilea în UE privind rezervele de gaze de şist, după Polonia (4.190 miliarde metri cubi) şi Franţa (3.879 miliarde metri cubi), potrivit raportului EIA.

În ceea ce priveşte petrolul prins sub formaţiuni de rocă de şist în România, EIA estimează un volum de 300 milioane de barili, faţă de rezerve dovedite estimate la 600 milioane de barili din alte tipuri de zăcăminte.

Astfel, potrivit estimărilor instituţiei americane, explorarea zăcămintelor de şist ar creşte cu 50% rezervele de petrol ale României şi de peste 10 ori rezervele de gaze naturale.

Sursa: Raportul EIA

Contactat de gândul, preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM), Gheorghe Duţu, afirmă că are şi instituţia sa unele studii cu privire la existenţa gazelor de şist în România, dar nu se pot însă pronunţa în privinţa cifrelor.

“Sunt mai multe surse, eu am şi nişte studii. Unul este al KPMG şi ei fac o estimare globală pe Ungaria, România şi Bulgaria şi spun că ar fi resurse de gaze de şist în jur de 500 de miliarde (metri cubi n.r.). Noi nu ne putem însă pronunţa în privinţa cifrelor”, a declarat Gheorghe Duţu.

Preşedintele ANRM reafirmă ceea ce au spus anterior autorităţile române: “Nu o să ştim niciodată pe ce potenţial (de gaze de şist n.r) stăm dacă nu dăm drumul la faza de explorare”. “Ştiţi foarte bine controversa care este acum. Ce facem pe urmă cu ele este o altă poveste, pentru prima dată trebuie însă să le identificăm”, menţionează el.

Sursa: Raportul EIA

Prezentă marţi la Gândul LIVE, ministrul Mediului, Rovana Plumb, a declarat că la nivelul instituţiei sale nu există niciun fel de estimare pentru că "asta nu este treaba ministerului".

"În momentul în care vorbim de gaze de şist, vorbim de energie. În momentul în care vorbim de energie este clar obiectivul politic pe care ni l-am asumat: acela de a asigura o securitate şi o independenţă energetică", a spus Rovana Plumb.

Ministrul a citat însă un raport al Agenţiei Internaţionale pentru Energie din 2011 care estima că România, Bulgaria şi Polonia aveau, împreună, un volum determinat de 530 miliarde de metri cubi de gaze de şist, fără a fi date cifre separate pe fiecare stat în parte.

Chevron, singura care poate explora - exploata gaze de şist

În România, la ora actuală, grupul american Chevron deţine mai multe licenţe de explorare a zăcămintelor de gaze de şist, în judeţul Vaslui (la Bârlad) şi în Dobrogea (Costineşti, Vama Veche, Adamclisi).

Chevron a anunţat că intenţionează să înceapă în a doua jumătate a acestui an forarea unui puţ de explorare a gazelor de şist la Bârlad, unde deţine certificate de urbanism. Pentru cele trei perimetre din judeţul Constanţa, Chevron deţine doar avizul de mediu pentru explorare. În total, compania multinaţională are dreptul de explorare şi exploatare a gazelor de şist pentru o suprafaţă de aproximativ 271.000 de hectare din apropierea Mării Negre. Guvernul afirmă că poate doar să exploreze. Directorul ANRM declară că poate şi exploata, însă nu imediat după terminarea explorărilor.

“În zona Chevronului, ei sunt în faza de documente. Nu au demarat încă faza de explorare propriu-zisă. Faza asta de explorare are şi ea un termen, între trei şi patru ani, nu se poate realiza mai rapid. Trebuie făcute mai întâi prospecţiuni seismice şi geologice. … Dacă Chevronul găseşte gaze de şist, trebuie să iniţieze un program de lucrări. Noi îl avizăm. În funcţie de programul de lucrări, ei pot exploata, dar există o serie de paşi peste care nu se poate sări. După faza de explorare există una de exploatare experimentală, după care începe faza de dezvoltare şi  abia apoi se trece la faza de exploatare. Este, deci, o procedură destul de complexă. Bineînţeles că toate aceste faze implică obţinerea avizelor de la toate autorităţile angrenate în aceste decizii”, afirmă preşedintele ANRM.

Din datele avansate de oficialii români până în acest moment, explorarea ar urma să dureze peste doi ani de la obţinerea licenţelor şi finalizarea studiilor, iar la exploatare se poate trece abia peste 5 ani.

Ministrul Rovana Plumb a mai spus, la GÂNDUL LIVE, că la Vaslui, unde Chevron are licenţă de explorare, s-a cerut evaluare de impact de mediu, iar în prezent "sunt în procedură". "Partea de explorare, care durează cel puţin cinci ani de zile, nu presupune niciun fel de risc de mediu pentru că se face de peste 150 de ani ăn România exact în aceleaşi condiţii în care explorăm petrolul şi ţiţeiul", a adăugat ministrul.

Alte 30 – 35 de zone noi de explorare a gazelor de şist

Compania Chevron este singura care are licenţă de explorare - exploatare a gazelor de şist în România. Sunt şi alte companii interesate de gazele de şist din România, care nu au însă licenţe de explorare, - companiile Petrom, Romgaz, MOL şi NIS, o subsidiară a Gazprom. Un alt perimetru pe care se fac studii ar fi cel de la Suceava, mai exact la Climăuţi, deţinut de australienii de la Zeta Petroleum, în parteneriat cu singaporezii de la Raffle Energy.

Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM) este autoritatea care poate acorda licenţe pentru explorarea gazelor de şist. Minstrul pentru energie, Constantin Niţă, a declarat, la sfârşitul lunii mai, că “în perioada urmatoare, ANRM va organiza licitaţiile de desemnare a firmelor care vor realiza explorarea gazelor de şist”.

Gheorghe Duţu, preşedintele ANRM, a declarat pentru gândul că licitaţiile pentru acordarea de noi licenţe pentru explorarea gazelor de şist va începe cel mai devreme în trimestrul al treilea al acestui an.

“Anul acesta vrem să încheiem noua rundă de licitaţii, este a 11-a. În această nouă rundă de licitaţii vom scoate, estimez, opt perimetre  offshore şi vreo 22 – 25 de perimetre onshore. Sunt perimetre noi care vor fi scoase pentru licitaţie. Sunt situate peste tot în ţară. Momentan nu le putem face publice pentru că încă nu le-am definitivat”, a precizat Gheorghe Duţu.

Traian Băsescu, un susţinător al gazelor de şist

Explorarea şi exploatarea gazelor de şist este contestată în România de activiştii de mediu. La nivelul autorităţilor există susţinere pentru exploatarea gazelor de şist. Zilele trecute, preşedintele Traian Băsescu a reafirmat că este în favoarea exploatării gazelor de şist. Motivaţia lui: este preferabilă independenţa energetică în ciuda unor "oarecare riscuri".

"În privinţa gazelor de şist, nu ştiu dacă avem această resursă. Ea trebuie prospectată. Nu sunt în măsură să spun cât de mari sunt riscurile, dar, dacă va fi în mâna mea decizia - până îmi voi termina eu mandatul nu vom şti ce resurse avem, decizia se va lua după ce termin eu mandatul -, între oarecare riscuri şi independenţa energetică, răspunsul meu ar fi da gazelor de şist, fără să ştiu prea mult depre riscuri", a spus Băsescu, la sfârşitul săptămânii trecute, la o întâlnire cu “prietenii” săi de pe Facebook.

El a adăugat că Stalele Unite au devenit o ţară independentă din punct de vedere energetic datorită gazelor de şist şi că nu crede că aceasta este o ţară cu dispreţ pentru mediu.

"Între acest risc şi independenţa energetică, independenţa energetică este preferabilă pentru o naţiune. Răspunsul în concluzie este da gazelor de şist, din punctul meu de vedere", a adăugat Băsescu.

Ponta susţine gazele de şist pentru ca România să nu mai depindă de Rusia

Dacă iniţial a fost rezervat în această privinţă şi a instituit un moratoriu până la finalizarea studiilor privind impactul asupra mediului, premierul Victor Ponta s-a repoziţionat în acest an în privinţa explorării şi exploatării gazelor de şist.

La Consiliul European de la Bruxelles, din 22 mai, liderii europeni s-au pus de acord pentru o politică energetică unică pentru toate cele 27 de state, în care explorarea şi exploatarea gazelor de şist a fost inclusă ca sursă de energie neconvenţională. La summit, Victor Ponta a spus că România are ca “obiectiv strategic” să nu mai depindă de gazele din Rusia, făcând referire la “capacitatea României din producţia internă, din rezultatele din offshore, din Marea Neagră, din gaz de şist, care să acopere tot consumul României”, care ne-ar putea ajuta “să exportăm şi în Moldova”. La finalul summitului, Victor Ponta a declarat, în privinţa explorării şi exploatării gazelor de şist, că "există o opţiune de a permite ţărilor membre să-şi adapteze legislaţia" în acest sens, dar "nu se va construi o politică europeană".

Cele două argumente invocate de Ponta - al cărui consilier onorific este Wesley Clark (membru în CA al BNK Petroleum, companie care desfăşoară explorări pentru depistarea gazelor de şist în Polonia n.n.) - au fost preţul mare la energie în Europa comparativ cu cel din SUA, precum şi creşterea poluării în Europa ca urmare a importului surplusului de cărbune din SUA.

Wesley Clark

Declaraţiile lui Ponta vin după ce parlamentarii USL şi-au exprimat sprijinul politic, la începutul lunii mai, pe strategia Guvernului referitoare la exploatarea gazelor de şist.

La rândul ei, Rovana Plumb, ministrul Mediului, vede în  gazele de şist un proiect economic benefic, în special prin crearea de locuri de muncă, începând chiar cu perioada explorării.

"Dacă se va ajunge la faza de exploatare - iar acest lucru nu se va putea întâmpla mai târziu de cinci ani - beneficul la nivelul cetăţeanului va fi reducerea facturii. Sunt şi alte avantaje economice din punct de vedere al posibilităţii de a exporta gazele, de a crea locuri de muncă, de a dezvolta componenta pe orizontală sau de a colecta taxe la buget şi a le redirecţiona pe zona investiţională", a spus luna trecută Rovana Plumb.

Explorare fără reglementare

Gazul de şist se găseşte în rezervoare neconvenţionale, precum structurile geologice de argilă de adâncime, conform informaţiilor disponibile la Ministerul Mediului.

În cadrul legislaţiei din România, nu există încă deosebiri între resursele convenţionale şi cele neconvenţionale şi nu au fost identificate procedurile necesare pentru evaluarea impactului pe care proiectele de exploatare sau de explorare a gazelor de şist le-ar putea avea asupra mediului, după cum se arată în datele Ministerului Mediului. Din această cauză "nu au fost emise acte de reglementare (acorduri de mediu sau autorizaţii de mediu) pentru astfel de lucrări".

Reprezentanţii Chevron susţin că metodele folosite de ei în cadrul  proceselor de explorare şi de exploatare ar fi sigure pentru mediul înconjurător.

Tehnologia fracturării hidraulice este utilizată încă din anul 1960 de peste un milion de sonde. Pentru realizarea ei se pompează un amestec compus din apă, nisip şi cantităţi mici de aditivi printr-o sondă, conform datelor oficiale cu privire la activităţile Chevron în Europa.

Amestecul pătrunde apoi prin "perforaturile colanei de foraj" şi creează fisuri ce sunt umplute cu nisip pentru a face gazele să curgă.

Reprezentanţii Chevron susţin că aditivii utilizaţi în cadrul fracturării hidraulice sunt folosiţi şi în operaţiunile convenţionale şi sunt reglementaţi de către statele membre ale Uniunii Europene.

Industria gazelor de şist este contestată de activiştii de mediu, care susţin că accesarea zăcămintelor, mai greu accesibile faţă de depozitele tradiţionale de gaze naturale, poate contamina apele subterane cu substanţe chimice.

În România au avut loc o serie de manifestaţii în acest sens ale activiştilor de mediu.

Ministerul Mediului vrea dezbatere publică în care să se spună că tehnologiile au evoluat

Prezentă la GÂNDUL LIVE, ministrul Mediului, Rovana Plumb, a spus că va face dezbateri publice în zona Dobrogei şi la Vaslui pentru gazele de şist, precum şi în Bucureşti "în special în ceea ce priveşte partea de explorare".

"În cinci ani cât durează explorările pot apărea tehnologii noi. Tehnologia aceasta a fracturării hidraulice la gazele de şist a început în urmă cu 20 de ani în Statele Unite. În aceşti 20 de ani ea s-a perfecţionat. Nu mai putem să luăm exemplele de acum cinci ani şi să le comentăm în momentul de faţă. Trebbuie să se prezinte  clar în dezbaterea publică cum s-a îmbunătăţit tehnologia", a adăugat ministrul.

Consiliile locale din Vaslui interzic explorarea gazelor de şist. Prefectura consideră măsura ilegală

Un număr de 14 consilii locale din judeţul Vaslui, inclusiv două din cele trei pe teritoriul cărora compania Chevron are luate în concesiune suprafeţe de teren, au interzis, prin hotărâri adoptate în plen, explorarea şi exploatarea gazelor de şist pe teritoriul comunelor respective. Practic, prin hotărârile adoptate în plenul consiliilor locale, "se interzice eliberarea de avize, certificate de urbanism şi autorizaţii de construire în vederea amplasării de construcţii, sonde de extracţie pe teritoriul comunei".

Deciziile au fost luate după ce Consiliul Judeţean Vaslui a eliberat, în lunile decembrie 2012 şi ianuarie 2013, trei certificate de urbanism pentru explorarea gazelor de şist în trei perimetre din judeţul Vaslui, respectiv Păltiniş (Băceşti), Popeni (Găgeşti) şi Siliştea (Pungeşti).

În 5 iunie a.c., Prefectura Vaslui a transmis autorităţilor din comunităţile respective să anuleze actele adoptate, considerându-le ilegale, potrivit Mediafax.

Manifestaţie împotriva explorării gazelor de şist

În actul transmis în teritoriu, Prefectura Vaslui le explică autorităţilor că zăcămintele din subsolul României sunt proprietate publică a statului, astfel încât consiliile locale nu pot decide asupra bogăţiilor subsolului.

"Potrivit Constituţiei României şi prevederilor Legii nr. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia, bogăţiile de orice natură ale subsolului, în stare de zăcământ, fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice a statului, şi nu al unităţilor administrativ-teritoriale. În aceste condiţii, prin adoptarea hotărârilor respective, de interzicere a explorării şi exploatării gazelor de şist, consiliile locale şi-au depăşit atribuţiile, având în vedere că acestea au putere de a hotărî exclusiv cu privire la bunurile ce aparţin domeniului public sau privat de interes local. În consecinţă, am solicitat ca în prima şedinţă a acestor consilii locale să se prezinte autorităţii deliberative aspectele de nelegalitate în vederea reanalizării şi revocării respectivului act administrativ", a declarat, miercuri, prefectul judeţului Vaslui, Radu Renga.

Pro şi contra în Europa privind gazele de şist

Extracţiei gazelor de şist prin fracturarea hidraulică, un proces tehnologic controversat, a creat divergenţe în Europa. În 5 iunie 2013, Germania a amânat până după alegerile generale din luna septembrie discutarea unei legi privind reglementarea.

Guvernul Bulgariei a anulat anul trecut licenţa de exploatare a gazelor de şist acordată, în luna iunie 2011, companiei Chevron, după numeroase apeluri din partea populaţiei pe fondul temerilor că tehnica fracturării hidraulice ar fi putut duce la otrăvirea pânzelor freatice şi chiar la provocarea de cutremure.

Primul stat care a interzis metoda a fost însă Franţa, unde membrii Parlamentului au luat, la finalul lunii iunie 2011, decizia de a bloca utilizarea tehnicii de fracturare hidraulică folosită în explorarea şi în exploatarea petrolului şi gazelor de şist, coniderată de francezi o sursă de poluare excesivă.

De cealaltă parte, polonezii, care au semnat la rândul lor contracte cu gigantul american Chevron, fac calcule să exploateze începând cu 2015 gazele de şist să urce pe primul loc în Europa pe această nişă. Elanul investitorilor a fost însă temperat în ultima perioadă de informaţiile că Guvernul ar intenţiona taxarea cu 80% a profitului pe această piaţă. În plus, americanii s-au lovit de faptul că zăcămintele s-au dovedit mult mai sărace decât estimaseră şi mult mai greu de exploatat decât cele din SUA.
Alte ţări care au acordat licenţe în domeniu sunt Marea Britanie, Ungaria şi Spania.

SUA deţine cele mai mari rezerve de gaze de şist din lume, urmată de China, Argentina, Algeria, Canada şi Mexic. În privinţa petrolului din zăcăminte de şist, Statele Unite sunt urmate de Rusia, China, Argentina şi Libia.

Citește și: