Publicat

6

februarie

2016

09:28

20961

vizualizări

Schimbări majore, propuse în Educaţie. Cum ar putea arăta NOUL ORAR al elevilor

Elevii români din ciclul gimnazial au în orar prea multe materii, după cum susţine un grup de şase experţi din grupul de lucru al Ministerului Educaţiei. Aceştia propun o nouă variantă de plan-cadru pentru învăţământul gimnazial, potrivit căreia numărul de materii studiate de elevi s-ar micşora şi ar apărea materii noi, prin cuplarea unora existente, precum Matematică-Informatică, Ştiinţele Vieţii sau Ştiinţele Mediului. De asemenea, se doreşte introducerea mai multor ore de Educaţie Fizică şi un număr de patru – cinci opţionale. Viziunea experţilor vine ca răspuns la contestarea vehementă a celor trei planuri-cadru lansate în dezbatere publică de Ministerul Educaţiei la mijlocul lunii decembrie. Elevii din clasele V – VIII studiază, în prezent, după planurile-cadru aprobate în urmă cu aproape 15 ani.

Schimbări majore, propuse în Educaţie. Cum ar putea arăta NOUL ORAR al elevilor

Elevii români din ciclul gimnazial au în orar prea multe materii, după cum susţine un grup de şase experţi din grupul de lucru al Ministerului Educaţiei. Aceştia propun o nouă variantă de plan-cadru pentru învăţământul gimnazial, potrivit căreia numărul de materii studiate de elevi s-ar micşora şi ar apărea materii noi, prin cuplarea unora existente, precum Matematică-Informatică, Ştiinţele Vieţii sau Ştiinţele Mediului. De asemenea, se doreşte introducerea mai multor ore de Educaţie Fizică şi un număr de patru – cinci opţionale. Viziunea experţilor vine ca răspuns la contestarea vehementă a celor trei planuri-cadru lansate în dezbatere publică de Ministerul Educaţiei la mijlocul lunii decembrie. Elevii din clasele V – VIII studiază, în prezent, după planurile-cadru aprobate în urmă cu aproape 15 ani.

Noua propunere de plan-cadru pentru învăţământul gimnazial, lansată miercuri de şase dintre experţii din grupul de lucru al Ministerului Educaţiei se concentrează în jurul reducerii numărului de materii obligatorii studiate de elevii de gimnaziu, dar are în vedere încurajarea mişcării şi a materiilor opţionale şi interdisciplinare. Astfel, planul propus de aceştia cuprinde un număr fix de ore pe săptămână pentru fiecare materie şi apariţia unor noi materii, formate prin combinarea celor vechi.

Potrivit noii propuneri, Matematica şi Informatica ar deveni o singură materie – Matematică-Informatică – şi ar fi studiată timp de patru ore pe săptămână de elevii clasei a V-a şi timp de cinci ore pe săptămână de cei din clasele VI – VIII.  De asemenea, Chimia, Biologia şi Fizica ar fi combinate sub numele de Ştiinţele Vieţii. Acestei materii i-ar fi alocate două ore pentru elevii claselor a V-a şi a VII-a şi câte o oră pentru cei din clasele a VI-a şi a VIII-a.

Alte două materii noi apar în această propunere: Ştiinţele Mediului (două ore pentru clasele a VI-a şi a VIII-a şi o oră pentru celelalte clase) şi Educaţie pentru Societate (două ore pe săptămână).

Modificări apar şi în ceea ce priveşte orele de Educaţie fizică şi sport, care ar ajunge să primească trei pe săptămână.
În ceea ce priveşte Limba şi Literatura Română, în noul proiect acesteia îi sunt alocate patru ore pe săptămână, iar Geografia, Religia, Educaţia plastică şi Consiliere şi Orinetare ar urma să primească câte o oră.

Reducerea numărului materiilor obligatorii va fi compensat de creşterea materiilor opţionale, care ar urma să fie patru pentru clasa a V-a şi cinci pentru celelalte clase.

În textul propunerii, apare şi motivaţia acestei structurări a materiilor şi a programului săptămânal. Cei şase autori au notat că iniţiativa lor are la bază lipsurile din actualele planuri-cadru propuse: numărul foarte mare de materii obligatorii, numărul foarte mic de materii opţionale, inexistenţa materiilor interdisciplinare, prea puţine ore de sport şi lipsa interesului pentru informatică.

Ştefan Vlaston, unul dintre semnatarii planului-cadru a declarat, potrivit Digi24, că actuala propunere vine ca soluţie pentru rezolvarea problemelor actuale din sistemul educaţional românesc, clasat pe ultimul loc în clasamentul PISA, cu un abandon şcolar masiv şi doar 50% promovabilitate la Bacalaureat.

De asemenea, noul plan-cadru propus arată că pentru viitorii profesori ar trebui să existe programe dedicate de licenţă şi master, iar pentru cei care sunt deja în învăţământ să se organizeze cursuri speciale. Varianta propusă de cei şase experţi –Tincuţa Apăteanu, Florin Colceag, Radu Gologan, Manuela Prajea, Marian Staş şi Ştefan Vlaston – va fi analizată de Ministerul Educaţiei. Noul plan-cadru urmează să fie ales dintre cele patru variante, iar mai apoi se va începe modificarea programei şcolare, care ar trebui să fie finalizată până în 2020.

Prevederile celor trei planuri-cadru propuse de Ministerul Educaţiei

Propunerile Ministerului Educaţiei păstrează materiile în forma actuală, fără a le combina şi a crea noi materii. Ministerul a dat spre dezbatere publică trei variante de planuri-cadru care diferă foarte puţin una de cealaltă.

Modificările cele mai importante vizează reducerea orelor de Limba şi literatura română, pentru clasele V – VIII, de la cinci la patru şi eliminarea Limbii latine din curiculă. În prezent, Limba latină se studiază, în prezent, o oră pe săptămână în clasa a VIII-a. Religia, a cărei eventuală eliminare din programa şcolară a iscat controverse, rămâne, potrivit propunerilor, în trunchiul comun.

De asemenea, disciplinele socio-culturale ar urma să fie structurate pe ani de studiu. Educaţia pentru drepturile copilului ar fi studiată în clasa a V-a. Clasa a VI-a ar trebui să fie dedicată Educaţiei interculturale. În timp ce în clasele a VII-a şi a VIII-a s-ar studia Educaţia pentru cetăţenie democratică, respectiv Educaţia economică.

Cele trei variante propuse de Ministerul Educaţiei arată că elevii vor putea să îşi aleagă o materie opţională din oricare arie curiculară - "Limbă şi comunicare", "Matematică şi ştiinţe ale naturii", "Om şi societate", "Arte", "Educaţie fizică, sport şi sănătate", "Tehnologii" şi "Consiliere şi orientare". Două dintre variante propun ca elevii să aleagă un singur opţional, dar le dau posibilitatea să nu aleagă niciunul. Cealaltă variantă impune minimum un opţional şi maximum două.

De asemenea, toate cele trei propuneri arată clar numărul de ore pentru fiecare materie, diferit de situaţia actuală în care sunt prevăzute un minim şi un maxim de ore pentru discipline precum Istoria, Georgrafia, Educaţia plastică, Educaţia civică, Educaţia muzicală sau Educaţia Tehnologică.

Două dintre noile variante propun ca Istoria şi Geografia să fie studiate o oră pe săptămână în clasele V – VII şi două ore pe săptămână în clasa a VIII-a, iar cea de-a treia alocă două ore de Istorie şi Georgrafie în clasele a V-a şi a VIII-a şi câte una în ceilalţi doi ani.

O altă prevedere susţine modificarea denumirii Educaţiei fizice în Educaţie fizică, sport şi sănătate şi, de asemenea, renunţarea la ora de Consiliere şi orientare (Dirigenţie) până în clasa a VIII-a, când ar urma să primească o oră pe săptămână.

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax Group.

ULTIMA ORĂ
Surpriză URIAŞĂ la Wimbledon! Simona Halep nu se aştepta la aşa ceva

Lasă-ne feedback despre noul site Gândul.info