Publicat

3

martie

2016

18:52

24482

vizualizări

Şi director la stat, şi expert pe bani europeni: cum a câştigat ministrul „Alumni” Curaj 120.000 de euro din proiecte europene

Înainte să devină ministru, profesorul Adrian Curaj a câştigat peste 119.000 de euro din proiecte europene derulate de o instituţie de stat pe care o conducea, în perioada 2007-2014, la această sumă adăugându-se şi cea câştigată de soţia sa, Aurelia Curaj – aproximativ 13.000 de euro, într-un alt proiect derulat tot de instituţia condusă de Curaj. Adrian Curaj s-a aflat în acea perioadă, cu câteva întreruperi, atât în postura de director al UEFISCDI (fost UEFISCSU), o instituţie publică aflată în subordinea Ministerului Educaţiei, cât şi în cea de manager de proiect sau expert în proiectele implementate chiar de instituţia pe care o conducea – UEFISCDI. De altfel, legea nu îi interzice acest lucru lui Curaj, în situaţia sa aflându-se mulţi alţi bugetari. Gândul a identificat 18 astfel de proiecte, dintre care doar pentru 10 ministrul ar fi fost plătit, conform Ministerului Educaţiei. Într-un alt proiect european, derulat în perioada 2009-2012 prin UEFISCDI, unde director era Curaj, soţia sa Aurelia Curaj a participat ca expert, câştigând cel puţin 13.000 de euro. În tot acest timp, actualul ministru a reuşit nu doar să conducă o instituţie publică, să ofere expertiză sau să managerieze zeci de proiecte europene, ci şi să fie profesor la mai multe universităţi şi şcoli doctorale. Totodată, în voluminosul CV al ministrului Curaj şi-au făcut loc şi greşeli: în 2015, Curaj arată că a devenit „alumni” (absolvenţi) al Harvard Business School of „Gouvernance” (Government în titulatura corectă). De fapt, profesorul Curaj a absolvit doar un curs plătit, de câteva zile, la prestigioasa şcoală americană, după cum a aflat Gândul.

Şi director la stat, şi expert pe bani europeni: cum a câştigat ministrul „Alumni” Curaj 120.000 de euro din proiecte europene

Înainte să devină ministru, profesorul Adrian Curaj a câştigat peste 119.000 de euro din proiecte europene derulate de o instituţie de stat pe care o conducea, în perioada 2007-2014, la această sumă adăugându-se şi cea câştigată de soţia sa, Aurelia Curaj – aproximativ 13.000 de euro, într-un alt proiect derulat tot de instituţia condusă de Curaj. Adrian Curaj s-a aflat în acea perioadă, cu câteva întreruperi, atât în postura de director al UEFISCDI (fost UEFISCSU), o instituţie publică aflată în subordinea Ministerului Educaţiei, cât şi în cea de manager de proiect sau expert în proiectele implementate chiar de instituţia pe care o conducea – UEFISCDI. De altfel, legea nu îi interzice acest lucru lui Curaj, în situaţia sa aflându-se mulţi alţi bugetari. Gândul a identificat 18 astfel de proiecte, dintre care doar pentru 10 ministrul ar fi fost plătit, conform Ministerului Educaţiei. Într-un alt proiect european, derulat în perioada 2009-2012 prin UEFISCDI, unde director era Curaj, soţia sa Aurelia Curaj a participat ca expert, câştigând cel puţin 13.000 de euro. În tot acest timp, actualul ministru a reuşit nu doar să conducă o instituţie publică, să ofere expertiză sau să managerieze zeci de proiecte europene, ci şi să fie profesor la mai multe universităţi şi şcoli doctorale. Totodată, în voluminosul CV al ministrului Curaj şi-au făcut loc şi greşeli: în 2015, Curaj arată că a devenit „alumni” (absolvenţi) al Harvard Business School of „Gouvernance” (Government în titulatura corectă). De fapt, profesorul Curaj a absolvit doar un curs plătit, de câteva zile, la prestigioasa şcoală americană, după cum a aflat Gândul.

Înainte să devină ministrul Educaţiei în cabinetul Cioloş, profesorul Adrian Curaj a condus în perioada 2010-2015 UEFISCDI (Unitatea Executivă pentru Finanţarea Învăţământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării şi Inovării), instituţie publică subordonată Ministerului Educaţiei, care pe de o parte se ocupă cu alocarea fondurilor bugetare pentru finanţarea cercetării şi inovării din învăţământul superior din România, iar pe de altă parte cu accesarea şi implementarea de proiecte finanţate de UE, care vizează acelaşi domeniu.

Curaj a condus de asemenea şi precursoarea UEFISCDI, denumită UEFISCSU (transformată în 2010 în UEFISCDI, prin aducerea sub aceeaşi umbrelă a mai multor instituţii), în perioada 2000-2007 şi decembrie 2008-decembrie 2009. Sincopele pe care Curaj le-a avut la conducerea acestei instituţii au reprezentat perioadele în care a fost consilierul de stat pentru inovare şi tehnologie al prim-ministrului Călin Popescu Tăriceanu (august 2007-decembrie 2008) şi preşedinte al Autorităţii Naţionale pentru Cercetarea Ştiinţifică, din subordinea Ministerului Educaţiei (decembrie 2009-septembrie 2010, în mandatul premierului Emil Boc).

În toată această perioadă încărcată a carierei sale, Adrian Curaj a coordonat ca manager sau a activat ca expert în mai multe proiecte finanţate de Uniunea Europeană şi implementate în România chiar de instituţia pe care o conducea – UEFISCDI (UEFISCSU), fiind plătit în acelaşi timp pentru munca sa la proiecte, din bani europeni, dar încasând şi salariul de director al instituţiei, de la stat. Gândul a identificat 18 astfel de proiecte internaţionale, în care UEFISCDI şi Adrian Curaj au participat – Ministerul Educaţiei ne-a furnizat doar numele a 10 proiecte din cele 18.

La acestea se adaugă un proiect implementat de UEFISCDI, la care a lucrat şi soţia lui Adrian Curaj, Aurelia Curaj, parţial într-o perioadă în care instituţia era condusă de Curaj.

Ca urmare a participării în aceste proiecte finanţate din fonduri europene şi implementate în România de UEFISCDI, Adrian Curaj a câştigat singur, doar în perioada 2007-2014, aproximativ 119.000 de euro (peste 485.000 de lei, suma în euro fiind calculată la un curs mediu de 4,36 lei pe euro pentru perioada 2010-2014, respectiv la un curs mediu de 3,74 lei pe euro pentru perioada 2007-2009), conform sumelor publicate în declaraţiile sale de avere din perioada 2008-2015 (sumele declarate referindu-se la anii fiscali anteriori). Conform Ministerului Educaţiei, Curaj ar fi fost plătit doar pe 10 dintre aceste proiecte. În declaraţiile de avere nu sunt specificate sumele câştigate şi proiectele europene aferente, ci doar suma totală câştigată.

De altfel, acestea nu sunt singurele proiecte europene la care Adrian Curaj a participat şi a fost plătit, însă restul nu au fost implementate de UEFISCDI. Din alte proiecte europene, neimplementate de UEFISCDI, Adrian Curaj a mai încasat cel puţin 158.000 de lei (peste 36.000 euro), conform declaraţiilor sale de avere, de la Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică (UNATC), AROTT (Asociaţia Română pentru Transfer Tehnologic), Centrul de Inovaţie CITAF, UNDP, UNIDO, Universitatea Craiova, ASE şi RARMA (Asociaţia Managerilor şi Administratorilor de Cercetare din România).

În CV-ul său, Adrian Curaj arată că a participat ca expert în peste 50 de proiecte şi programe internaţionale din domeniul inovării, ştiinţei şi cercetării.

În acelaşi timp, la sumele câştigate din proiectele europene derulate de UEFISCDI, se adaugă cei aproximativ 35.000 de euro câştigaţi de Adrian Curaj salariu la stat, ca director al UEFISCDI (UEFISCSU), în perioada 2009-2014, conform sumelor publicate în declaraţiile sale de avere. Salariul de director UEFISCDI al lui Curaj a crescut constant în ultimii ani, conform declaraţiilor sale de avere: dacă în 2011 câştiga ca director în medie 2.200 de lei pe lună, în 2014 salariul se ridica la o medie de 2.840 de lei pe lună (în declaraţiile de avere nu se specifică dacă este vorba de sume brute sau nete).

În tot acest timp, Adrian Curaj a avut timp şi să-şi desfăşoare o amplă carieră didactică. El a predat ca profesor universitar doctor la Politehnica Bucureşti, ca profesor asociat la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA Bucureşti), sau, în ani diferiţi, ca profesor al şcolilor doctorale de la ASE Bucureşti, Universitatea de Medicină Bucureşti, Universitatea Tehnică din Cluj sau SNSPA.

Legea îi dă voie. Ce îl recomandă? Ministerul Educaţiei: experienţa şi expertiza

Nu există o lege care să îi interzică lui Adrian Curaj să fie atât director plătit de stat al instituţiei publice care implementează proiectele europene, cât şi manager sau expert în aceste proiecte, plătit separat din fonduri europene. De altfel, mai mulţi angajaţi ai UEFISCDI se află în situaţii similare, ca şi alţi angajaţi la stat, care lucrează în acelaşi timp şi în proiecte europene implementate de instituţiile unde sunt angajaţi. O eventuală situaţie de incompatibilitate ar putea fi constatată doar dacă atribuţiile de director s-ar suprapune cu cele din proiectele respective, lucru care poate fi aflat doar prin consultarea fişelor posturilor, documente la care gândul nu a avut acces.

Explicaţia lui Adrian Curaj pentru acest cumul de poziţii, transmisă gândul prin intermediul biroului de presă al Ministerului Educaţiei, este că totul se datorează experienţei şi expertizei sale:

„Prin prisma experienţei şi a expertizei pe care le deţine, Adrian Curaj a luat parte în mod direct, în calitate de expert sau coordonator, în scrierea şi implementarea mai multor proiecte, fără a beneficia întotdeauna de remuneraţie. De altfel, prezenţa instituţiei în aceste proiecte internaţionale se datorează prestigiului UEFISCDI la nivel internaţional şi a recunoaşterii de care se bucură expertiza domniei sale în mediile internaţionale”, arată Ministerul Educaţiei, într-un punct de vedere pentru gândul.

Totuşi, un înalt demnitar a declarat pentru gândul că, aflat într-o situaţie similară, a ales să renunţe la implicarea în proiectele europene, pentru a nu fi suspectat de incompatibilitate. „Fără să fiu conducătorul unei instituţii, în momentul în care am fost numit am renunţat la poziţia de manager de proiect, deşi acest proiect nu avea nicio legătură cu funcţia mea. Tocmai în ideea de a evita orice fel de risc de a avea o problemă de incompatibilitate. Se poate spune că am suflat şi în iaurt, dar părerea mea e că am avut o abordare corectă şi echilibrată. Cazul descris îmi ridică nişte semne de întrebare. Trebuie cunoscut exact în ce constau acele proiecte, ce presupune să fii manager de proiect, ce decizii trebuie să iei în proiectul respectiv şi dacă acele decizii intră în corelaţie cu alte decizii pe care le iei ca şef al instituţiei. E de la caz la caz”, a explicat oficialul, care nu a dorit să fie numit.

De asemenea, o sursă din Agenţia Naţională de Integritate (ANI) a considerat, pentru gândul, că situaţia de la UEFISCDI ar constitui „o bombă cu ceas” din punct de vedere al incompatibilităţilor şi conflictelor de interese, dacă proiectele europene implementate de această instituţie ar fi investigate. ANI nu a prezentat totuşi un punct de vedere oficial, la solicitarea gândul, în legătură cu situaţia lui Adrian Curaj la UEFISCDI.

Aurelia Curaj, 13.000 de euro din proiecte implementate şi de instituţia condusă de soţ

Aurelia Curaj, soţia lui Adrian Curaj, este lector universitar doctor la Departamentul de Asistenţă Socială al Facultăţii de Sociologie din Universitatea Bucureşti şi deţine Fundaţia Geron, specializată în asistenţă pentru vârstnici. De profesie medic, specializată în geriatrie-gerontologie, ea a participat la un proiect implementat de UEFISCDI în perioada 2009-2012, perioadă în care, parţial, instituţia a fost condusă de soţul său, Adrian Curaj. Din acest proiect, Aurelia Curaj a câştigat aproximativ 13.000 de euro, conform declaraţiilor de avere ale lui Adrian Curaj.

Aurelia Curaj a fost coordonatoarea la nivel naţional a proiectului european ERA-AGE 2, implementat în România prin UEFISCDI, în perioada 2009-2012. Bugetul pentru UEFISCDI, în cadrul proiectului, a fost de 50.000 de euro. Proiectul a vizat cercetarea în domeniul îmbătrânirii, în care Aurelia Curaj este specializată.

De asemenea, Aurelia Curaj a participat ca expert în cadrul proiectului parte din ERA-AGE 2, „Futurage – A road map for ageing research” (Futurage – o strategie pentru cercetarea îmbătrânirii), proiect internaţional la care România a participat prin Ministerul Sănătăţii şi UEFISCDI, desfăşurat între 2009 şi 2011. Proiectul a fost coordonat de University of Sheffield, din Marea Britanie. Bugetul alocat UEFISCDI în cadrul acestui proiect a fost de 16.000 de euro, conform informaţiilor disponibile pe pagina de internet a proiectului.

Ministrul Adrian Curaj îşi aminteşte de proiectul implementat de UEFISCDI în care a lucrat şi soţia sa. El susţine că „s-au făcut nişte lucruri absolut spectaculoase”.

„O singură dată (a fost implicată soţia –n.r.), într-un proiect care venea din 2007-2008, un proiect ERA-NET care a ajuns la noi din zona Help Age International (o reţea internaţională care se ocupă cu lobby şi îngrijirea pentru persoanele în vârstă – n.r.). Acolo am avut câteva evenimente foarte frumoase, organizate în România. Sheffield a venit cu proiectul acesta, am reuşit să punem Ministerul Sănătăţii partener cu Ministerul Educaţiei, s-au făcut nişte lucruri absolut spectaculoase. Sigur că am avut şansa ca legătura pe acest proiect să se poată face atunci când s-au făcut lucrurile acestea la nivelul Help Age”, a declarat Adrian Curaj, pentru gândul, întrebat despre situaţia în care soţia sa a lucrat în proiecte europene implementate de instituţia pe care el o conducea.

La rândul ei, Aurelia Curaj a explicat pentru gândul că a ajuns să lucreze cu UEFISCDI, instituţia condusă de soţul ei, pentru că era singura instituţie care se ocupa de finanţarea cercetării din România, iar proiectul viza finanţarea cercetării în îmbătrânire. Ea susţine că proiectul a ajuns datorită ei la UEFISCDI şi nu invers.

„Eu am lucrat în acest proiect ca expert. Am ajuns să lucrez în acest proiect prin alte proiecte pe care le-am avut cu cei de la Sheffield University şi pentru că era un proiect de finanţare a cercetării în îmbătrânire, m-au solicitat… Prin mine au ajuns la UEFISCDI. Proiectul a venit prin mine către UEFISCDI şi nu UEFISCDI m-a luat pe mine în proiect. Ăsta a fost singurul proiect (la care a lucrat cu UEFISCDI – n.r.), pentru că era pe expertiză în îmbătrânire şi pe finanţarea cercetării în îmbătrânire şi singura unitate care finanţează cercetarea era UEFISCDI. Din cauza asta am apelat eu la UEFISCDI să fie partener în acest proiect”, a explicat Aurelia Curaj, pentru gândul.

Aurelia Curaj apare ca fiind plătită din proiecte europene derulate de UEFISCDI în anii 2010, 2011 şi 2012, cu suma totală de 55.750 de lei (aproximativ 13.000 de euro), conform declaraţiilor de avere ale lui Adrian Curaj.

CV-ul de „alumni” al ministrului Curaj. Şcoala absolvită la Harvard a fost de fapt doar un curs de câteva zile

CV-ul profesorului Adrian Curaj, postat pe site-ul Guvernului şi al Ministerului Educaţiei, conţine şi două greşeli, respectiv o inadvertenţă. În 2015, Curaj arată că a devenit „alumni” (absolvenţi) al Harvard Kennedy School of „Gouvernance”.

În primul rând, titulatura corectă a prestigioasei şcoli americane conţine cuvântul „Government”, nu termenul „gouvernance”, cuvânt folosit în cel mai bun caz în limba franceză, nu în engleză.

În al doilea rând, termenul latinesc „alumni” este forma de plural – absolvenţi, cea folosită la singular fiind „alumnus” în latină sau „alumn” în română. Eroarea nu pare a fi întâmplătoare, pentru că Adrian Curaj o foloseşte de două ori. În 2007-2008, el arată că a devenit „alumni” al Institute of Education de la University College London.

De altfel, absolvirea de către Curaj a Harvard Kennedy School of Government s-a rezumat doar la absolvirea unui program plătit, desfăşurat în luna iunie 2015, pentru care a primit un certificat de absolvire.

„Domnul Adrian Curaj a primit un certificat de absolvire, după ce a participat la programul Inovaţie pentru Dezvoltare Economică Educaţie Executivă al Kennedy School, în iunie 2015”, a explicat un reprezentant al Harvard Kennedy School of Government, pentru gândul.

În 2016, programul absolvit de Adrian Curaj durează 6 zile şi costă 7.400 de dolari.

Institute of Education University College London a refuzat să dea detalii pentru gândul despre forma de învăţământ absolvită de Adrian Curaj în 2007-2008.

Proiectele europene UEFISCDI la care a participat ministrul Adrian Curaj

Ministerul Educaţiei a arătat pentru gândul 10 dintre proiectele europene derulate de UEFISCDI, la care directorul de atunci al instituţiei, profesorul Adrian Curaj, a participat ca manager de proiect sau expert. În plus, gândul a identificat pe siteul UEFISCDI alte 8 proiecte pe care Curaj le-a coordonat, dar pentru care nu există certitudinea că a şi fost plătit.

1. RIFI - Research Infrastructures: Foresight and Impact. Proiect implementat de UEFISCSU şi ANCS. Adrian Curaj a fost manager de proiect în perioada 2009-2011, în perioada respectivă el fiind iniţial preşedinte ANCS, apoi director al UEFISCDI, urmaşa UEFISCSU. Bugetul proiectului, pentru instituţiile din România, a fost de 195.000 euro.

2. I-SEE Mob - Inter-sectoral mobility of researchers in South-Eastern Europe. Proiect cu baza în Croaţia, coordonat de General Secretariat for Research and Technology (GSRT) din Grecia. Printre beneficiarii proiectului se numără şi UEFISCSU, condus de Adrian Curaj. Bugetul primit de instituţia din România a fost de aproape 40.000 de euro. Curaj a participat ca expert în perioada 2009-2012, pe toată durata proiectului, fiind în acelaşi timp şi director al UEFISCDI.

3. VERA - Forward Visions on the European Research Area. Proiect finalizat în 2014, coordonat de Fraunhofer Institute for Systems and Innovation Research (Fraunhofer ISI), Germania. UEFISCDI a fost partener, cu un buget de 126.000 euro. Curaj a participat ca expert în perioada 2012-2014, fiind totodată director al UEFISCDI.

4. eDIGIREGION - Realising the Digital Agenda Through Transnational Cooperation Between Regions. Coordonat de Waterford Institute of Technology (Irlanda), din România au participat UEFISCDI, cu un buget de peste 408.000 euro, dar şi Politehnica Bucureşti, Asociaţia Română pentru Industria Electronică şi Software (printre membrii căreia se numără Siveco şi Teamnet), Agenţia pentru Dezvoltare Regională Bucureşti-Ilfov. Adrian Curaj a participat ca expert între 2014-2015, fiind în acelaşi timp director al UEFISCDI, dar şi profesor la Politehnica Bucureşti.

5. ERASysAPP - Systems Biology Applications, coordonat de JUELICH-Forschungszentrum Juelich GmbH, Germania. Partener UEFISCDI, care a avut un buget de peste 156.000 euro. Curaj a participat ca expert în perioada 2013-2015, fiind totodată director al UEFISCDI.

6. EURAXESS Romania - Cercetători în mişcare. UEFISCDI a participat la proiect, având un buget de aproape 22.000 de euro. Curaj a participat ca expert în perioada 2014-2015, fiind şi director al UEFISCDI.

7. INNOVOUCHER: Implementing a European Label for Innovation Vouchers. Proiect pornit în 2015, în desfăşurare, coordonat de Instituto de Fomento De la Region de Murcia (INFO), Spania. UEFISCDI e partener cu buget de 147.000 euro, iar Curaj participă ca expert în 2015. Proiectul are ca scop definirea unui nou model de program de vouchere pentru inovaţie, pentru a sprijini schimbul internaţional de servicii de inovaţie.

8. FutureFood6 - Healthy and safe Food for the Future - A technology Foresight Project in Bulgaria, Croatia, Czech Republic, Hungary, Romania and Slovakia. Proiect legat de siguranţa şi calitatea alimentaţiei, coordonat de United Nations Industrial Development Organization - UNIDO, Viena, desfăşurat în perioada 2007-2009. Curaj a fost coordonator naţional pentru România în perioada 2009-2010, conform Miniserului Educaţiei, aici putând fi vorba despre o eroare, dat fiind faptul că proiectul s-a finalizat la sfârşitul anului 2009. Bugetul UEFISCSU în acest proiect a fost de peste 52.000 de euro.

9. European I-Lab Competence Development Programme: The i-Lab Project. Proiect coordonat de University of Essex, Marea Britanie, care a avut ca scop îmbunătăţirea calităţii educaţiei vocaţionale prin folosirea i-Labs în procesul didactic. UEFISCDI a fost partener cu peste 56.000 euro buget, iar Adrian Curaj expert în perioada 2009-2010.

10. ERA-NET on National and Regional Programmes and Initiatives dedicated to the creation and support of „Competence Research Centres” (COMPERA). Proiect coordonat în perioada 2005-2010 de Institute for the Promotion of Innovation by Science and Technology in Flanders (IWT) – Belgia. Curaj a fost expert în perioada 2009-2010, iar UEFISCSU a avut un buget de peste 57.000 euro în proiect.

11. Calitate şi Leadership pentru Învăţământul Superior Românesc. Proiect desfăşurat prin POSDRU 2007-2013, implementat în perioada noiembrie 2008-octombrie 2011 de UEFISCDI. Adrian Curaj a fost manager de proiect.

12. Performanţă în Învăţământul Superior. Proiect implementat de European University Association, prin POSDRU 2007-2013, în perioada 2011-2014. Adrian Curaj a fost manager de proiect.

13. Asigurarea calităţii în învăţământul superior prin abilitare şi auditare. Proiect POSDRU, în perioada 2011-2014. Adrian Curaj a fost manager de proiect.

14. Calitate şi diversitate a universităţilor din România. Proiect POSDRU din perioada 2011-2014. Adrian Curaj a fost manager de proiect.

15. Politici publice fundamentate în Învăţământul Superior: o premisă necesară pentru dezvoltarea României. Proiect desfăşurat prin PODCA 2007-2013, implementat de UEFISCDI în perioada februarie 2012– februarie 2014. Adrian Curaj a fost manager de proiect.

16. Îmbunătăţirea Managementului Universitar. Proiect iniţiat de UEFISCDI prin POSDRU, în perioada 2008-2011. Adrian Curaj face parte din comitetul de coordonare a proiectului.

17. Registrul Matricol Unic. Proiect coordonat de UEFISCDI, cu fonduri POSDRU, în perioada 2008-2011. Adrian Curaj face parte din comitetul de coordonare.

18. Doctoratul în Şcoli de Excelenţă. Proiect POSDRU, în perioada 2008-2011. Adrian Curaj face parte din comitetul de coordonare.

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax Group.

Lasă-ne feedback despre noul site Gândul.info