Clarice DINU
Clarice DINU
2626 vizualizări 15 sep 2017

Dacă în privinţa justiţiei şi politicii, SRI susţine că „a respectat legea şi nu a avut acoperiţi în domeniile în care cadrul legal a instituit o asemenea interdicţie”, în cazul presei admite că are „surse secrete uname, inclusiv acoperite”. 

„Referitor la presă reprezentanţii SRI au afirmat public în repetate rânduri că serviciul de informaţii se comportă după aceleaşi norme ale muncii de informaţii ca toate serviciile partenere, utilizând surse secrete umane, inclusiv acoperite, în toate domeniile de interes pentru siguranţa naţională, cu stricta respectare a legii”, se arată în comunicatul Serviciului. 

Fostul angajat al Serviciului Român de Informaţii, Daniel Dragomir, cercetat în dosarul Black Cube, a declarat că SRI avea interese tot mai mari în media, trimiţând acoperiţilor pe mail rechizitorii şi documente nepublice, cu interesul de a face din anumite persoane cei mai mari infractori. 

"Sunt trei zone ale căror abordare a condus la chestiunea abuzurilor. În primul rând acoperiţii în media şi interesele tot mai mari ale conducerii Serviciului pe zona de media. În zona acoperiţilor din media, orice serviciu are astfel de tehnici. Era interesant că un jurnalist mergea şi îi lua un interviu lui Osama bin Laden şi aducea o cunoaştere foarte mare despre o situaţie, însă în cazul nostru...un ofiţer acoperit din media care desfăşoară activitatea pe securitate naţională, este cu totul diferit faţă de un ofiţer acoperit din media care primeşte pe mailuri rechizitorii sau documente nepublice şi are un singur ordin: să îl facă pe acel om ca pe cel mai mare infractor", a declarat Daniel Dragomir, la postul Româna TV. Fostul colonel a declarat că pe unii dintre acoperiţi i-a cunoscut în biroul lui Florian Coldea, fostul adjunct SRI.

Întrebat dacă unii jurnalişti au fost plătiţi pentru serviciile lor, Dragomir a răspuns "Este posibil".

Faptul că SRI are acoperiţi în presă a fost admis public de fostul şef al Serviciului, George Maior, ultima oară în timpul audierilor din comisia pentru alegeri.

Întrebat cu acea ocazie de senatorul USR Mihai Goţiu dacă ar fi normal sau de dorit o reglementare că ofiterii SRI sa nu activeze în presă, el a răspuns că, personal, consideră că „statele trebuie să identifice toate mijloacele adecvate de apărare în faţa acestor riscuri”. la insistenţa lui Goţiu care i-a spus că înţelege că, dacă ar fi parlamentar, nu ar vota pentru interdicţia ca ofiterii SRI să fie acoperiţi în presă, Maior a spus: „nu am fost specific, eu a vorbit despre orice mijloc de apărare, dvs puteţi face, evident, această deducţie”. 

În urmă cu doi ani, George Maior susţinea într-un interviu la B1Tv, că, în privinţa acoperiţilor din presă, Serviciul stă „cum stau toate statele democratice din lume”. „Ofiţerul acoperit este o latură specială, o armă specială al oricărui serviciu de informaţii, sarcina lui este ca folosind această calitate să aducă informaţii de securitate naţională pentru stat”, spunea Maior. Întrebat dacă vom afla vreodată identitatea lor, fostul şef al SRI a fost tranşant: „Asta este ideea, că nu! De asta e vorba de ofiţeri acoperiţi şi de informaţii de stat”. 

SRI răspunde şi acuzaţiilor privind acoperiţii din justiţie şi politică. Explicaţiile vin  după ce Daniel Dragomir, care a fost consilier al prim-adjunctului Florian Coldea, a declarat că erau „relaţii personale între judecători şi ofiţeri care erau implicaţi în câmpul tactic”. „Spre exemplu generalul Dumbravă sprijinea judecătorii să ajungă în poziţii. Al doilea caz, pe bază de şantaj, cum ar fi fost arhiva SIPA şi în al treilea rând al ofiţerilor acoperiţi în Justiţie. Când vorbim de ofiţeri acoperiţi între procurori şi judecători se încalcă grav Constituţia", a declarat Daniel Dragomir. 

În privinţa magistraţilor, SRI susţine însă că respectă „normele legale care stabilesc incompatibilităţile şi interdicţiile funcţiei de magistrat cu alte funcţii publice sau private, respectiv interdicţia de a fi lucrători operativi, inclusiv acoperiţi, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informaţii”. 

„Consiliul Suprem de Apărare a Ţării verifică, din oficiu sau la sesizarea CSM ori a ministrului Justiţiei, realitatea declaraţiilor magistraţilor completate anual. Precizăm foarte clar că nu există niciun caz de încălcare a legii de la instituirea interdicţiilor, ca atare orice altă speculaţie este falsă”, se arată în comunicatul SRI. 

În privinţa posibilităţii ca oameni politici să se afle într-o relaţie operativă cu SRI, Serviciul susţine că „nu întreprinde nicio acţiune care să promoveze sau să lezeze interesele vreunui partid politic sau persoane fizice ori juridice, cu excepţia acelor acţiuni ale acestora care contravin securităţii naţionale”. 

SRI răspunde şi acuzaţiilor potrivit cărora că oameni politici, afacerişti şi jurnalişti au fost ascultaţi cu mandate de siguranţă naţională, după care Laura Codruţa Kovesi, cea care a semnat mandatele, le-a cerut la DNA odată cu mutarea ei. 

„În privinţa modului în care sunt executate mandatele de supraveghere pe profil de prevenire şi combatere a terorismului precizăm ferm că nici o astfel de informaţie nu a fost valorificată de către DNAFondul informativ strict de securitate naţională pe profil antiterorism a fost valorificat doar pe două componente strategice majore, respectiv informarea organelor de urmărire penală, în special a DIICOT şi a beneficiarilor legali abilitaţi să dispună măsuri pe linia regimului străinilor în România din categoria declarării ca persoane indezirabile, interzicerea intrării în ţară, neacordarea vizei române, neacordarea/retragerea cetăţeniei române, neacordarea unei forme de protecţie în România”, se precizează în comunicatul Serviciului. 

În ceea ce priveşte „Binomul” şi „câmpul tactic”, SRI precizează că nu are atribuţii pe linia monitorizării dosarelor penale, dar are însă obligaţia legală de a informa organele de urmărire penală cu privire la săvârşirea unor infracţiuni. „Nu există cazuri în care SRI a monitorizat din punct de vedere operativ dosare penale aflate pe rolul instanţelor de judecată, la orice nivel”, se arată în comunicat.  

De asemenea, SRI susţine nu a determinat şi nu poate determina modul de finalizare a unei anchete sau a unui proces penal. „Nu există niciun rechizitoriu scris sau elaborat de către ofiţeri ai Serviciului Român de Informaţii”, se arată în comunicat. 

 

Citește și: