Andreea OFIŢERU
Andreea OFIŢERU
4766 vizualizări 2 sep 2015

Criza latentă a refugiaţilor a explodat în Europa. Însă, deocamdată, România a fost ocolită de sutele de mii de oameni pe care războiul i-a alungat din casele lor, făcându-i să ia drumul către alte meleaguri, un drum sfârşit tragic pentru mii dintre ei înainte de găsirea libertăţii. În vreme ce Germania se aşteaptă la sosirea a nu mai puţin de 800.000 de imigranţi în acest an, în jur de 3.000 de oameni traversează din Grecia, Marcedonia şi Serbia, continuându-şi drumul spre Occident fără a fi împiedicaţi de gardul construit de Guvernul Orban la graniţă, iar în Budapesta domneşte haosul, România se pregăteşte să primească primii refugiaţi, mai puţini de 2.000 abia în noiembrie.

O perspectivă privită nu tocmai cu ochi buni, nici din punctul de vedere al unor actuali şi foşti oficiali ai statului român - fostul preşedinte Traian Băsescu a susţinut că România trebuie să refuze primirea -, nici din punctul de vedere al românului de rând. Mai bine de opt din zece persoane (83%) au auzit despre criza refugiaţilor, iar 65% consideră că România ar trebui să primească imigranţi, însă doar un anumit număr, relevă datele unui sondaj IRES, pe această temă. Când vine vorba însă de proximitate, lucrurile stau diferit. Unul din doi români nu sunt de acord ca refugiaţii să se stabilească în localitatea în care ei trăiesc. Spun că s-ar implica în ajutorul umanitar al acestora (65%), dar se tem că odată cu venirea lor Uniunea Europeană va fi un spaţiu mai puţin sigur (64%), iar riscul unui atac terorist din partea ISIS va creşte (72%).

Peste două treimi dintre cei intervievaţi cred că România este foarte slab sau destul de slab pregătită pentru a face faţă unei crize a imigranţilor, punct de vedere afirmat de altfel şi de consilerul prezidenţial Leonard Orban, care a criticat într-un interviu „naivitatea” la nivel înalt de a crede că refugiaţii nu vor alege România. De aici şi nivelul de încredere în privinţa gestionării unei astfel de situaţii complicare. Românii au mai degrabă încredere în în organizaţiile umnitare (50%), decât în Guvern (20%), în CSAT (39%). Armata este însă creditată cu 70%, iar serviciile de informaţii cu 51%.

Vocea străzii: „Să vină, dar nu putem să-i ţinem pe banii noştri”

„România ar trebui să primească şi ea refugiaţi, având în vedere că sunt mulţi români plecaţi. Dar trebuie să-i integrăm, nu putem să-i ţinem pe banii noştri”, a răspuns Alin, programator,  la sondajul gândul. 

Temerile celor chestionaţi de gândul se referă în mare parte, la pericolul creşterii manifestărilor radicale. Andrei, inginer, arată că ar trebui să facem o triere. „Depinde de sex, bărbaţii nu, pentru că sunt extremişti, apar probleme de etnie, religie”, arată el.

 „România ar trebui să-i primească, dar nu în orice condiţii şi pe oricine, că sunt şi suspecţi, nu sunt toţi refugiaţi corecţi”, spune şi Laurenţiu, vânzător. „Aş fi de acord, dar să nu ne aducă necazuri”, şi este părerea Anicăi, pensionară. Una dintre probleme sale ar fi că imigranţii lasă mizerie în urma lor.  „Trebuie să-i forţeze ca să-şi adune mizeria după ei. Eu ştiu că în locul  în care mă opresc fac şi curat. Sunt de acord să-i ajutăm, dar să fie ordonaţi. 

La rândul său, Iulian, programator, arată că România are capacitatea să-i primească, că e o ţară bogată: ”Da, dar în nişte limite”

Dâncu: Am observat un oarecare realism al românilor

Dincolo de interpretarea strictă a datelor, sociologul Vasile Dâncu, director IRES,  spune că a observat oarecare realism şi dorinţă a românilor de a participa la un proiect european prin care refugiaţii să fie ajutaţi.

„Am văzut primele sondaje în Europa care sunt împărţite, sunt ţări în care cetăţenii s-au săturat de emigranţi şi a fost şi un discurs politic împotriva imigraţiei, totdeauna în alegeri se întâmplă discursuri politice xenofobe şi în ţări cu o democraţie consolidată- cum este Franţa, Italia- ştim că aici suntem afectaţi şi noi. Românul însă este mult mai responsabil şi, oarecum fiind într-o situaţie în care avem şi noi o puternică diaspora, înţeleg mai bine acest lucru, în ideea de a sprijini, de a găsi soluţii pentru aceşti oameni emigranţi”, a mai spus Dâncu.

OIM: Trebuie să fim pregătiţi pentru că schimbările sunt foarte rapide

Conform ultimelor informaţii furnizate de Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI), în primele şase luni ale lui 2015, în România a fost înregistrat un număr de 744 de cereri de azil, în creştere cu 12% faţă de anul 2014. Cei mai mulţi solicitanţi de azil provin din Siria, Afganistan şi Irak.

„Procedura de soluţionare a cererilor de azil este structurată în două faze, administrativă şi judecătorească, şi diferă în funcţie de solicitanţi. Cetăţenii sirienii, de exemplu, care provin din zone de conflict şi solicită azil în România primesc o formă de protecţie, de regulă, în fază administrativă, în maximum 30 de zile. Este, de asemenea, posibil ca o parte dintre solicitările de azil să fie soluţionate în fază judecătorească. Astfel, solicitanţii de azil ale căror cereri au fost respinse pot exercita două căi de atac, situaţia acestora urmând a fi analizată de instanţele de judecată.

În 2014, peste 40% din solicitările de azil au fost soluţionate”, a spus Maria Voica, coordonator programe OIM. Reprezentantul OIM spune că, pe durata procesării cererii de azil, migranţii au posibilitatea de a sta într-unul din cele 6 Centre Regionale de Cazare şi Proceduri pentru Solicitanţii de Azil, gestionate de IGI, care sunt situate în Bucureşti, Giurgiu, Galaţi, Rădăuţi (judeţul Suceava), Şomcuta Mare (judeţul Maramureş) şi Timişoara. Aceste centre au regim deschis, migranţilor nefiindu-le îngrădită libertatea de mişcare.

Capacitatea totală a acestor centre este de aproximativ 1000 de locuri. În prezent, rata de ocupare a acestor Centre este de 20%. „Statul român nu cred că se bazează numai pe aceste centre de cazare şi în cazul unui aflux poate să mobilizeze şi alte resurse – cămine de şcoli care nu sunt ocupate. De asemenea, migranţii pot fi găzduiţi şi membri de familie dacă îi au în România”, a spus Maria Voica.

Numărul migranţilor clandestini sau al celor a căror şedere a devenit ilegală a scăzut în România în ultimii doi ani şi este de sub 2 500. Cu toate acestea, există posibilitatea ca numărul migranţilor care tranzitează România să crească uşor. „În momentul de faţă, noi nu suntem chiar atât de expuşi, dar evident că trebuie să fim pregătiţi pentru că schimbările sunt foarte rapide. În momentul în care încerci să pui o stavilă în calea unei rute de migraţie, călăuzele vor găsi rute ocolitoare. Ne putem oricând aştepta, aşadar, ca lucrurile să se schimbe. Este posibil, de asemenea, ca o parte dintre migranţii care ajung în România să plece mai departe spre vestul Europei ”, a mai spus Maria Voica.

Maria Voica arată faptul că fluxul actual de migranţi este unul mixt şi cuprinde migranţi în cautare de o formă de protecţie şi migranţi economici.

„În cadrul discuţiilor recente despre persoanele care ajung pe diverse căi ilegale în Europa, termenul corect este acela de migranţi, adică persoane care pleacă dintr-un loc într-altul, o parte dintre ei ajungând în final să primească şi statutul de refugiat. Fluxul migrator actual este unul mixt, pentru că sunt migranţi aflaţi în căutarea unui forme de protecţie precum persoanele din Siria, Eritreea sau Afganistan care pleacă din aceste ţări pentru că integritatea şi viaţa lor este pusă în pericol. Pe ruta Balcanilor de Vest, de exemplu, sunt mulţi cetăţeni din Kosovo care vor să ajungă în Germania, în cazul lor nu putem vorbi de refugiaţi pentru ca, daca s-ar intoarce acasa, nu există teoretic riscuri pentru siguranţa si integritatea personală”, explică Maria Voica.

Ce spun oficialii români

Rămâne întrebarea dacă România este pregătită pentru a primi refugiaţi? Cel mai tranşant răspuns l-a dat marţi consilierul prezidenţial pe probleme ale Uniunii Europene, Leonard Orban, care a spuns într-un interviu că România este total nepregătită pentru primirea refugiaţilor.

„În momentul de faţă, dacă este să vorbesc în nume personal, România este total nepregătită pentru acest lucru. Nu am avut subiectul ăsta. Considerăm, inclusiv la nivelul unor persoane care ar trebui să aibă subiectul asta, că nu vor veni migranţii, pentru că nivelul de trai este mult mai scăzut...dar e o naivitate să crezi că nu vor veni migranţi (...) Cred că în România - şi în acest context, dar trebuie să lăsăm la o parte acest context hai să-i spunem exploziv care există la nivel european - este nevoie de discuţii foarte serioase între specialişti, să stabilim cum ne putem pregăti pentru integrarea migranţilor. E ridicol să crezi că într-o Europă deschisă, mai devreme sau mai târziu, nu vor veni migranţi la tine, că nu se vor stabili din ce în ce mai mulţi străini, nu neapărat din Asia, de pe alte continente, şi vor veni şi vei avea probleme de integrare”, a declarat Orban.

Consilierul prezidenţial a estimat că primii refugiaţi  vor sosi în România în noiembrie, ţara noastră angajându-se să primească mai puţin de 1.700 dintre oamenii care au fugit din calea războiului.

Acesta este prima declaraţie a unui oficial român cu privire la situaţia migranţilor şi posibilitatea ca România să fie lovită de criza refugiaţilor.

Traian Băsescu: România ar trebui să refuze să primească imigranţi pe teritoriul ei

Cea mai tranşantă poziţie în problema imigranţilor a venit de la Traian Băsescu. Fostul preşedinte susţine că România, fiind „ţară creştină, ortodoxă”, nu ar trebui să primească imigranţi. Traian Băsescu a mai spus că  imigranţii vor veni aici cu familiile lor numeroase şi nu vor putea fi integraţi. „Răspunsul meu categoric este nu. România ar trebui să refuze să primească imigranţi pe teritoriul ei. Nu este jocul nostru, nu este problema noastră”, a spus fostul şef al statului.

Traian Băsescu afirmă că Uniunea Europeană nu poate obliga România să primească imigranţi, iar el, dacă ar mai fi preşedinte, ar convoca CSAT şi ar cere consolidarea supravegherii frontierelor. „Legislaţia europeană aflată în vigoare spune că în astfel de situaţii imigrantul este trimis în locul pe unde a intrat în Europa şi apoi repatriat. După părerea mea, România face un gest gratuit acceptând. Eu aş convoca şedinţa CSAT şi aş cere consolidarea supravegherii frontierelor”, a spus fostul preşedinte.

Cristian Diaconescu: România trebuie să fie foarte atentă dacă ar  intenţiona să promoveze idei cum ar fi politica de fortăreaţă

Cristian Diaconescu, fost ministru de Externe, a declarat pentru gândul că România instituţională trebuie să fie pregătită  pentru valul de imigranţi. „Din punct de vedere instituţional şi al mesajului, România trebuie să fie foarte atentă dacă ar  intenţiona să promoveze idei cum ar fi politica de fortăreaţă, limitarea accesului pe piaţa muncii, pentru că nu cred că ne-ar fi de folos. România nu este atractivă pentru migranţi, pentru că din punct de vedere geografic ei intenţionează să ajungă în centrul Europei, pentru că acolo mai au rude mai au prieteni sau persoane la care se pot adăposti. Deci nu neapărat să spunem alegerile din punct de vedere economic ar prevala”, a spus fostul ministru de Externe, care arată că nu crede  în ţara noastră  va veni valul de refugiaţi, dar  că trebuie să fie pregătită din toate punctele de vedere.

În plus, România ar trebui să folosească toate cananele de comunicare pe care le are cu Orientul Mijlociu.

„România trebuie să meargă la Bruxelles cu un mandat de deschidere, România are foarte multe argumente care astăzi pot deveni un aport pozitiv la o decizie unitară la nivelul Uniunii Europene. România are canale de comunicare extrem de sofisticate în Orientul Mijlociu, şi este nevoie în statele de origine de a se iniţia un dialog pe mai multe categorii de măsuri, România nu are accente radicale, xenofobe în establişmentul politic, România are capacităţi dovedite în apărarea frontierelor. Fără a fi considerat cinic, România poate transforma o criză într-un avantaj”, a conchis Cristian Diaconescu.

Mircea Geoană: Autorităţile române să  fie extrem de vigilente la frontiere

Mircea Geoană, un alt fost ministru de Externe, spune că România trebuie să aibă un mandat clar pentru Bruxelles. „Ca poziţie naţională, eu aş fi deschis pentru cei care fug din calea războiului”, a spus pentru gândul Mircea Geonă, care consideră şi el că trebuie făcută distincţie între refugiaţi şi migranţii economici. Mircea Geoană arată că există riscul ca valul de refugiaţi să vină şi în România. Fostul ministru de Externe vine şi cu o soluţie pentru autorităţile române: să fie extrem de vigilente la frontiere.

„Asta însemnând, de exemplu, că trebuie să folosim şi să achiziţionăm şi poate şi împrumutăm în sensul de leasing sau în sensul de împrumutare pe termen limitat invenţia românească ce este deja în patru puncte de frontieră, care face o scanare neintruzivă, deci nu-i nevoie să deschizi camionul. Trebuie să ne dotăm la frontiere cu toate mijloacele umane şi tehnologice, pentru a depista orice formă de tranzit de acest gen. Cred că şi ungurilor şi austriecilor un gest din partea României de a le oferi această tehnologie ar putea fi foarte bine primit", a spus Mircea Geoană.

Ce spun  statisticile despre migraţia în Uniunea Europeană

Raportul anual privind situaţia  azilului în Uniunea Europeană pentru anul 2014 arată că anul trecut  au fost depuse peste  660.000 de cereri de protecţie internaţională în UE , fiind cel mai mare număr înregistrat de vla începutul culegerii datelor la nivelul UE în 2008. Cei mai mulţi solicitanţi de azil înregistraţi au fost cetăţeni sirieni,  eritreeni şi ai ţărilor din Balcanii de Vest. Principalele ţări de destinaţie au fost Germania, Suedia, Italia, Franţa şi Ungaria.

La sfârşitul anului 2014, peste 500.000 de persoane aşteptau o decizie cu privire la cererea lor de azil în UE, arată raportul. Volumul cererilor în aşteptare a crescut cu 37 % faţă de 2013. Numărul de cereri depuse de cetăţeni ai ţărilor din Balcanii  de  Vest  a  ajuns  la  110.000, o pondere semnificativă având cererile depuse de cetăţeni sârbi şi kosovari.

În  2014, numărul  de  cereri  adresate  de cetăţeni  sirieni  a  depăşit  128.000. Anul trecut, Afganistanul a fost una dintre principalele ţări de origine ale solicitanţilor; cele 42.745 de cereri pentru 2014 au reprezentat o creştere de 53 % faţă de 2013.

Ultimele  cifre  pentru 2015 arată că numărul de cereri de protecţie internaţională continuă să crească. În primele 5 luni ale acestui an, s-a înregistrat o creştere de 68 % a numărului de cereri de protecţie internaţională în UE, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut.

Un raport al  Inspectoratul General pentru Imigrări arată că,  în primul semestru al anului 2015, managementul şederii legale pe teritoriul ţării  pentru un număr de 107.716 cetăţeni străini,  dintre care  59.716 din state terţe şi  48.000  din  state  membre  ale Uniunii Europene (UE), Spaţiului Economic European (SEE) şi Confederaţia Elveţiană. Principalele scopuri pentru care străinii şi au stabilit reşedinţa pe teritoriul României, sunt conexe dreptului la unitatea familiei (reîntregirea familiei, membrii de familie ai cetăţenilor români, UE sau SEE), educaţie, angajare în muncă sau stabilire permanentă pe teritoriul ţării noastre, aproximativ 75 % din totalul străinilor având reglementată şederea într-unul din aces-te scopuri. Cetăţenii străini, în cea mai mare parte, preferă judeţele dezvoltate, din punct de vedere economic, precum şi centrele universitare.  Majoritatea  sunt  în  municipiul  Bucureşti  şi  în  judeţele Timiş, Iaşi, Cluj şi Ilfov. Cei mai mulţi străini înregistraţi din state terţe sunt din Moldova, Turcia şi China iar din state membre UE, din Italia, Germania şi Franţa.

România: creştere cu 12% a numărului cererilor de azil

În privinţa azilului, în 2015,  au fost înregistrate un număr de 744 cereri de azil, în creştere cu 12% faţă de anul 2014, menţinându-se trendul multianual ascendent. Cei mai mulţi solicitanţi de azil provin din Siria, Afganistan şi Irak. Au fost soluţionate, în etapa administrativă, 691 de cereri, în 224 de cazuri acordându-se o formă de protecţie internaţională în România, 109 persoane primind statut de refugiat şi 115 protecţie subsidiară. Pe parcursul primului semestru, un număr de 177 persoane cu o formă de protecţie au beneficiat de programe de integrare.

Ce trebuie să faci ca să ceri azil în România

Potrivit legii azilului din România, în conformitate cu prevederile Convenţiei de la Geneva din 1951, statutul de refugiat se recunoaşte, la cerere, cetăţeanului străin care, în urma unei temeri bine întemeiate de a fi persecutat pe motive de rasă, religie, naţionalitate, opinii politice sau apartenenţă la un anumit grup social, se află în afara ţării de origine şi care nu poate sau, datorită acestei temeri, nu doreşte protecţia acestei ţări, precum şi persoanei fără cetăţenie care, fiind în afara ţării în care îşi avea reşedinţa obişnuită datorită aceloraşi motive menţionate mai sus, nu poate sau, datorită respectivei temeri, nu doreşte să se reîntoarcă.

Orice cetăţean străin pote depune cerere de azil la Centrele regionale de cazare şi proceduri pentru solicitanţii de azil din Bucureşti, Giurgiu, Timişoara, Galaţi, Rădăuţi şi Maramureş.

De asemenea, poate depune cerere la structurile Ministerului Afacerilor Interne: Inspectoratul General al Poliţiei Române în toate judeţele şi Inspectoratul General al Polţiei de Frontieră.

 

Citește și: