1557 vizualizări 14 dec 2011

Într-o iarnă adevărată, îngropată în zăpadă, Muzeul Civilizaţiei Populare Tradiţionale "Astra" din Sibiu ne-ar fi aşteptat cu vin fiert rumenit cu scorţişoară şi coajă de portocală, ne-ar fi urcat într-o sanie trasă de un cal sur, gătit cu clopoţei, ne-ar fi împachetat într-o blană de oaie "permanent scurt" grizonat şi ne-ar fi plimbat de la o gospodărie la alta, prin "toată ţara", ca să ne dedăm la datini şi obiceiuri.

Numai că, anul ăsta, în decembrie, muzeul e însorit ca o vedere de primăvară. Deloc suprins de efectele încălzirii globale, muzeograful Izabela Nimirceag îmi spune că, dincolo de aparenţe, oraşul e îmbrăcat, pe dedesubt, de iarnă şi de sărbătoare. "Sibiul, în întregul său, este renumit ca spaţiu al reprezentării tradiţiilor şi obiceiurilor de Crăciun şi An Nou. Un miez de ţară în care oamenii păstrează încă, mereu vii, tradiţiile".

Consecinţa, scenele din Piaţa Mare vor fi pline de dansatori şi de colindători din zonele etnografice, teatrele, pline şi ele, muzeele, aşişderea. "Complexul Naţional Muzeal Astra organizează, toată luna decembrie, Festivalului Naţional de Teatru şi Obiceiuri - ediţia a V-a", îmi dă Izabela Nimirceag toate amănuntele, după care se întoarce în curtea propriului muzeu. "Aici, la noi, deşi mai devreme, organizăm la "Cârciuma din bătrâni", sărbătoarea de Ignat. Am vrut să fie o demonstraţie practică, la care să participe oricine doreşte, să vadă şi să guste. Tăierea porcului, pregătirea bucatelor - cârnaţi, sângerete, jumări, pomana porcului; absolut tot. Sigur că, dacă iarna ar fi fost mai darnică, acum ne-am fi plimbat cu sania trasă de cai şi am fi trecut pe la gospodării tradiţionale, ca să vedem la faţa locului obiceiurile specifice zonei din care vin gospodarii".

Muzeul în iarnă

Şi chiar dacă o astfel de "ţară în sărbătoare, strânsă la un loc" nu este încă posibilă - mai ales din lipsa banilor decât a zăpezii - Izabela Nimirceag visează cu ochii deschişi. "Ar fi extraordinar să putem organiza un spectacol al acestor datini şi obiceiuri de iarnă în fiecare dintre gospodăriile tradiţional-etnografice. În sud, de exemplu - în Vâlcea şi Gorj -, să vină dansatorii cu capra şi cu ursul. În Maramureş, să vină oameni care să ne înveţe cum se prepară, să spunem, cozonacul lor, specific. Să ne colinde în costume populare tradiţionale. Să avem cu toţii parte de un muzeu viu, plin de culoare, de cântec şi de mişcare. Şi pentru că speranţa nu moare niciodată, să credem că la anul vom avea parte de o astfel de bucurie".

Sălişte, fieful Junilor

De la "muzeul în aer liber", gazda noastră merge mai departe cu povestea şi se opreşte la Cetele de juni din Sălişte. "La Sălişte e frumos şi impresionant - tinerii feciori se mai adună, încă, în ceea ce ei numesc Cete ale junilor. Se îmbracă în costume tradiţionale populare, încalecă pe cai împodobiţi de sărbătoare, colindă satul şi adună bucate de Crăciun - cozonac, mere, nuci şi vin. La sfârşit, după colind, se întâlnesc cu ceilalţi juni şi cu ceilalţi feciori din satele din Mărginime - şi chiar din alte zone - şi fac o horă mare a tuturor românilor, în piaţa din oraş. O tradiţie frumoasă care se păstrează şi la care particpă locuitori şi vizitatorii de pretutindeni." poveşte ea.

Junii încep sărbătorile la Sfântul Nicolae şi le încheie la Sfântul Ion. Peste tot, în preajma Sibiului, se desfăşoară un spectacolul extraordinar.

Tică Vârvorea ni-l dă pe jude

Ca să-i cunosc pe juni, plec direct la Sălişte. La primărie, linişte. Un tânăr paznic deschide câteva uşi, întreabă, dar nimeni nu ştie amănunte. Norocul vine de la domnul Dumitru Vârvorea, care urcă tacticos scara de piatră către primărie. "Pe juni îi ştiu, cum nu?!. Se adună la judele lor. E tot ăla care-o fost şi anul trecut. Dau un telefon şi vă rezolv. Numai puţin". În doi timpi şi trei mişcări, "Tică Vârvorea, de la primărie" găseşte numărul, găseşte omul, găseşte cuvintele, şi-l aduce pe jude la faţa locului. "Gata domnu' ziarist. Ţi-am zis că te rezolv, na, că te-am rezolvat". Poţi să zici că nu?

"An de an păstrăm tradiţia"

Judele, Daniel Ion, se prezintă regulamentar, ne salută în egală măsură voios şi foarte politicos, apoi începe să depene povestea sa şi a junilor pe care îi conduce. "Eu sunt judele junilor din Sălişte, Ceata junilor din Mărginime, gazda junilor de pretutindeni. Reprezint de ani buni această tradiţie, fiind judele lor ales, an de an, de Sfântul Nicolae. Pe 6 decembrie, ceata se adună într-un loc unde îşi poate desemna şeful, adică eu ca jude, ca să conduc tradiţia şi ceata la colind. Atunci vom parcurge tot oraşul. În cea de-a patra zi de la Crăciun, conform tradiţiei, ne vom întâlni cu toate cetele de juni din întreaga Mărginime. Va avea loc o paradă a porturilor. Sperăm ca portul oraşului Silişte să placă tuturor celor care ne vor vedea", spune Daniel şi ne face prezentarea costumelor de la căciula de miel, brumărie a judelui şi până la "pantofii tradiţionali de aici din zonă".

La fel de voios şi regulamentar îşi ia la revedere şi mă invită la marea paradă a portului popular, de pe 28 decembrie. De ajuns ca domnul Tică să îmi lanseze şi el o invitaţie cvasioficială, în completarea aceleia a primarului Săliştei.

Când ies din primărie, oraşul miroase a munte şi a frig vag şi nedefinit. Speriată şi grăbită, o pisică îmi taie calea şi se furişează în întuneric. Mă gândesc, surprins şi amuzat, la lista "superstiţiilor de iarnă", primită de la Izabela Nimirceag, la plecarea spre Sălişte.

De sărbători, se spune că...

• e bine să ai pe masa de Crăciun şi de Anul Nou crenguţe de vâsc; aduce noroc.
• aduce ghinion să porţi pantofi noi de Crăciun.
• un cer senin de Crăciun anunţă un an roditor.
• dacă bate vântul de Crăciun, anunţă ghinion.
• nu e bine ca între Crăciun şi Anul Nou să se tricoteze, să se coase, să se spele rufele.
• acel obiect pe care îl ţii în mână de Anul Nou, la 12 noaptea, sau cel pe care pui mâna imediat după ora 12, va fi cel mai important plan al vieţii tale în anul care vine.

• dacă ţii bani în mână, vei merge bine cu banii tot anul, dacă îţi ţii iubita de mână, îţi va merge bine cu dragostea tot anul, dacă ţii paharul în mână, va fi un an vesel.
• dorinţa pusă la miezul nopţii de Revelion are toate şansele să se împlinească.
• aduce ghinion dacă agăţi calendarul înainte ca noul an să înceapă.
• aduce ghinion să întorci fila de calendar înainte ca ziua sau luna să se încheie.
• aduce ghinion să intri în noul an fără nici un ban în buzunar, e bine să aveţi bani (mai ales noi) în fiecare portofel.
• e bine să nu vă găsească anul nou cu datorii, altfel veţi avea datorii tot anul.
• primul om care vă trece pragul în prima zi din noul an va influenţa tot anul; persoanele blonde sau roşcate aduc ghinion, persoanele brunete aduc noroc.
• prima persoană care va suna sau va bate la uşă în prima zi din noul an trebuie primită; dacă prima persoană care va intra în casă e femeie - va fi un an prost, dacă e bărbat - va fi un an norocos.
• nu trebuie să aruncaţi nimic din casă în prima zi de an nou, nici măcar gunoiul; e bine ca ceva sau cineva să vă intre în casă în prima zi din anul nou, nu să iasa; faceţi ceva - cât de mic - care are legătură directă cu munca dumneavoastră în prima zi a noului an pentru a vă merge bine la serviciu tot anul.
• nu spălaţi nimic în prima zi a noului an.
• prima zi din noul an trebuie să vă găsească în curăţenie deplină, deci e bine ca înaintea anului nou să faceţi curăţenie şi în cele mai ascunse unghere.
• îmbrăcaţi ceva nou pe 1 ianuarie; nu spargeţi nimic în prima zi a noului an.
• nu plângeţi în prima zi a noului an.
• faceţi mult zgomot la miezul nopţii pentru a alunga spiritele rele (clopoţei, petarde etc)
• nu împrumutaţi bani şi nu faceţi datorii pe 1 ianuarie; e semn rău să spargi ceva în noaptea de Anul Nou.
• e semn rău dacă strănuţi în noaptea de Anul Nou.
• aduce noroc să mănânci carne de porc sau linte de Anul Nou.
• Anul Nou va fi luminos şi bun dacă se lasă o lampă sau o lumânare aprinsă până la ziuă.
• în dimineaţa de 1 ianuarie se pun bani de argint în apa cu care se spală membrii familiei.
• e bine să vă îmbrăcaţi în roşu în noaptea de Revelion.
• nu înjuraţi şi nu folosiţi cuvinte urâte în ajun de An Nou.
• lăsaţi uşa, geamul, dulapurile deschise în noaptea de Anul Nou; ceea ce faci în ajun de An Nou vei face tot anul următor.
• dacă faci baie în ziua de Crăciun, vei rămâne curat tot anul.
• dacă mănânci mere în ajun de Crăciun, vei fi sănătos tot anul.
• copiii născuţi de Crăciun sau de Anul Nou sunt norocoşi.

Din moşi-strămoşi se obişnuieşte ca în dimineaţa de Crăciun să se aşeze în mijlocul mesei festive un vas de flori în care stăpânul casei să aşeze un buchet alcătuit din spice de grâu, crenguţe de brad, de mentă, busuioc şi pătrunjel. Acest "snop" se leagă cu o panglică roşie şi un fir de beteală aurie. Deasupra buchetului se pune o iconiţă a Mântuitorului. După Bobotează, acest buchet se păstrează la icoană pentru a aduce prosperitate în gospodărie, dar şi pentru a scăpa de ghinioane şi resentimente.

Citește și: