Maria Stan
553 vizualizări 12 feb 2019

Informaţii generale despre alegerile din Parlamentul European:


- Alegerile europarlamentare se vor desfăşura în 26 mai 2019
- Deputaţii UE sunt aleşi o data la 5 ani, iar în România primele alegeri europarlamentare au fost organizate în 2007
- Brexit a schimbat componenţa Parlamentului European, motiv pentru care României îi va reveni un mandat în plus, urmând să avem 33 de euroaleşi (din cei 705 de euroaleşi)
- Este singura adunare transnaţională din lume aleasă prin vot direct
- Alegerile din 2019 loc în contextul în care România deţine şi Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene

Campania #euromania va răspunde, pe parcursul următoarelor luni, la întrebările esenţiale care stau la baza unei decizii corecte şi documentate pentru românul care merge la vot: cine sunt candidaţii propuşi şi ce îi recomandă, ce au făcut euroaleşii de până acum şi dacă mai merită încrederea şi pe viitor, ce ştiu românii despre aceste alegeri şi ce ar trebui să ştie, cât de cunoscute sunt responsabilităţile unui eurodeputat.

Totodată, vom aduce în discuţie importanţa alegerilor din 2019, acestea fiind de fapt oglinda a ceea ce urmează să se întâmple în iarnă, la prezidenţiale.

Europarlamentarele sunt şi un test pentru multe partide noi, iar eşecul în acest caz poate să fie şi finalul acestor proiecte.

Ce candidaţi propun partidele pentru europarlamentare

Coaliţia de guvernare PSD-ALDE nu a anunţat până acum o listă finală pentru alegerile din Parlamentul European. Cele două partide vor merge pe liste separate. Chiar dacă nu şi-a definitivat încă lista candidaţilor pentru alegerile în PE, printre doritori se află, pe lângă actuali eurodeputaţi şi mai mulţi lideri ai partidului, printre care Rovana Plumb, Claudiu Manda, Daniel Florea şi Robert Negoiţă, au declarat, pentru MEDIAFAX, surse social-democrate.

Lista candidaţilor PSD la europarlamentare va fi finalizată pe 15 martie, a anunţat vicepreşedintele PSD, Lia Olguţa Vasilescu, care a precizat că partidul va candida categoric pe liste separate de ALDE.

În cursă pentru un mandat de eurodeputat s-a înscris şi Victor Negrescu, fost ministru delegat pentru Afaceri Europene şi fost europarlamentar. El este susţinut de PES Activists, organizaţie pe care o coordonează şi care este formată din membri şi simpatizanţi social-democraţi. Negrescu a fost ales în Parlamentul European, pe listele PSD în 2014 şi a stat la Bruxelles până în iunie 2017, când a fost numit ministru delegat pentru Afaceri Europene în Guvernul Tudose. Negrescu a făcut parte şi din Executivul Dăncilă până aproape de finalul anului 2018, când şi-a dat demisia.

În ceea ce priveşte ALDE, Călin Popescu Tăriceanu a declarat că până pe 21 februarie va fi încheiată evaluarea candidaturilor formaţiunii la alegerile europarlamentare, în acest sens fiind aprobate 10 criterii pentru stabilirea listei.

„Se bazează pe experienţa politică şi cariera profesională şi pe cunoaşterea regulilor şi arhitecturii instituţiilor europene, a limbilor de circulaţie internaţională. Candidaţii trebuie să prezinte un proiect de candidatură cu ce îşi propun să facă în viitor. Sperăm că aceste criterii vor duce la o selecţie cât mai bună şi reprezentativi pentru noi şi pentru România. Să se lupte, să apere şi să promoveze interesele României la nivelul UE”, a explicat Tăriceanu.

Pe lista pentru alegerile europarlamentare 2019 se vor afla europarlamentarii Renate Weber şi Norica Nicolai, anunţul fiind făcut de Călin Popescu Tăriceanu.

 

”Ne-am propus peste 15% şi şase membri în Parlamentul European. Pe locurile 1 şi 3 vor fi cele două colege ale noastre: Renate Weber şi Norica Nicolai"”, a spus Călin Popescu Tăriceanu.

PNL nu a finalizat lista candidaţilor pentru alegerile europarlamentare. Liderul partidului, Ludovic Orban, a anunţat că termenul de definitivare a listei este pe 15 februarie. În cursa internă pentru Parlamentul European s-au înscris 49 de candidaţi.

„49 de candidaţi, printre care Vasile Blaga, Mircea Hava, Siegfried Mureşan, Cristian Buşoi, Vlad Nistor, Ligia Popescu. Avem candidaturi extrem de serioase. Crin Antonescu este înscris în această competiţie”, a explicat Ludovic Orban.

De asemenea, liderul PNL a menţionat că nu va candida pentru Parlamentul European, deoarece „un partid nu poate fi condus de la Bruxellles”.

Lui Ludovic Orban îi revine exclusiv alegerea persoanei care va deschide lista PNL la europarlamentare, nefiind necesar ca acea persoană să fie membru de partid sau să îşi fi depus dosarul de candidatură pentru alegerile în PE. Liberalii au făcut publice şi rezultate din sondajul intern comandat de partid ivind scorul partidelor: 27% PNL, iar PSD 30% . Sondajul a fost făcut la nivel naţional pe un eşantion 26.000 de cetăţeni, conţinând şi date privind încrederea oamenilor în Guvern şi percepţia acestora pe diferite teme. În schimb, Ludovic Orban nu a prezentat nimic din sondaj referitor la candidaţii la europarlamentare.

Alianţa 2020 USR+PLUS” este rezultatul negocierilor între USR şi PLUS, formaţiunea fostului premier tehnocrat, Dacian Cioloş, în vederea unor candidaturi pe liste comune la europarlamentare.

 

Lista comună USR-PLUS este formată din:

1. Dacian Cioloş, preşedintele PLUS,

2. Cristian Ghinea (USR),

3. Dragoş Pîslaru (PLUS),

4. Clotilde Armand (USR),

5. Dragoş Tudorache (PLUS).

6. Nicolae Ştefănuţă (USR),

7. Vlad Botoş (USR),

8. Ramona Strugariu (PLUS),

9. Vlad Gheorghe (USR),

10. Alin Mituţă (PLUS),

Referitor la alegerile europarlamentare, Dacian Cioloş a declarat că USR a solicitat ca el să deschidă lista comună a celor două partide la europarlamentare, precizând că este dispus să iasă de pe listă, în cazul în care este nevoie şi că nu ţine cu orice preţ să fie cap de listă.

 

Fiind întrebat despre o candidatură la alegerile prezidenţiale din partea alianţei USR-PLUS, fostul premier technocrat a spus că „orice e posibil”, precizând însă că este un subiect pe care deocamdată nu l-a discutat cu membrii partidului condus de Dan Barna.

Mai mult, Dacian Cioloş a spus că dacă va fi ales europarlamentar, nu va ”fugi cu bagajele” la Bruxelles.

„Până în 2020 nu plec nicăieri, nu fug din ţară. Chiar dacă voi avea un mandat de europarlamentar, rămân România, rămân angajat în România. Obiectivul meu este să avem o alianţă care să ducă o guvernare. Candidez pentru alegerile europarlamentare. Faptul de a fi membru în PE, nu înseamnă să mă mut cu arme şi bagaje la Bruxelles. Dacă după aceea va fi nevoie de mine să candidez şi să îmi asum alte responsabilităţi, o s-o fac”, a afirmat Cioloş.

PMP va avea liste proprii la alegerile pentru PE a anunţat preşedintele partidului Eugen Tomac, la jumătatea lunii ianuarie. Acesta a precizat că, încă de anul trecut le-a propus lui Ludovic Orban şi Dan Barna, ca toate cele trei formaţiuni să aibă o listă comună la europarlamentare, liderii PNL şi USR nu au fost deschişi la această idee. Cu toate acestea PMP nu şi-a definitivat încă lista candidaţilor. Mai mulţi membri ai partidului ar vrea ca lista partidului să fie deschisă de Traian Băsescu. Întrebat despre o candidatură la alegerile europarlamentare, în contextul în care sondajele arată că PMP este mai bine cotat dacă fostul şef de stat se înscrie în cursă, Băsescu a spus că „mai e timp” şi că în mod cert va sprijini partidul în campania electorală. Cu altă ocazie, chestionat când va lua o decizie cu privire la o înscriere în cursă, fostul preşedinte al României a replicat „în ultima clipă”.

Pro România, partidul condus de Victor Ponta o are în oferta pentru europarlamentare pe comisarul european Corina Creţu. Cel care deschide lista este chiar fostul premier, care şi-a anunţat candidatura pe primul loc la alegerile pentru PE prin luna noiembrie a anului trecut. Totuşi, Ponta a precizat că dacă va obţine un mandat de eurodeputat va renunţa la el, iar decizia candidaturii este pentru a ajuta alţi membri ai Pro România care vor să se înscrie în cursă.

Lista UDMR are cinci candidaţi printre care Winkler Gyula, Sógor Csaba sau Hegedüs Csilla care şi-au depus dosare complete pentru Parlamentul European. Lista candidaţilor va fi finalizată în martie, partidul condus de Kelemen Hunor mizând pe două locuri eligibile.

Migraţia politicienilor la alte partide pentru locuri eligibile

Proximitatea alegerilor din Parlamentul European i-a prins pe unii europarlamentari migrând de la un partid la altul în vederea prinderii unui alt loc pe lista pentru europarlamentare. Partidele politice au jonglat încă de anul trecut cu liste şi alianţe astfel încât să obţină un procent bun la urne. Europarlamentarul PNL Ramona Mănescu şi-a depus, în august 2017, demisia din PNL şi s-a înscris apoi în ALDE. Conform unor surse din conducerea partidului, eurodeputatul Ramona Mănescu şi soţul acesteia, fostul primar al Sectorului 6 din Capitală, Rareş Mănescu, sunt interesaţi să obţină un loc eligibil pe lista ALDE la europarlamentare.

 

Şi europarlamentarul Siegried Mureşan, fost candidat la europarlamentare pe listele PMP, s-a înscris, în mai 2018, în PNL. Acesta a respins eticheta de traiseist politic, precizând că traiseişti sunt ”aceia care dimineaţă sunt de stânga, seara sunt de dreapta, dimineaţă sunt populari, seara sunt socialişti”.

Despre faptul că PMP i-a cerut demisia din Parlamentul European, în urma negocierilor de a se înscrie în PNL ”unde i s-a garantat un loc eligibil pe listele pentru alegerile europarlamentare de anul viitor”, Siegfried Mureşan a spus că solicitarea este nejustificată.

Liderul liberalilor, Ludovic Orban, a justificat trecerea lui Siegfried Mureşan de la PMP la PNL ca fiind o înscriere în partid susţinută de preşedintele Partidului Popular European (PPE), Joseph Daul şi de liderul de grup al PPE, Manfred Weber.

Europarlamentarul Cătălin Ivan, cel care a cerut excluderea PSD din familia politică europeană a social-democraţilor, şi-a dat demisia, la sfârşitul lunii septembrie, din grupul socialiştilor din PE. Ivan şi-a argumentat demisia din grupul socialiştilor europeni fiindcă aceştia nu au vrut să excludă PSD din familia politică europeană.

Şi Daciana Sârbu, soţia fostului premier Victor Ponta, şi-a anunţat, vara trecută, demisia din PSD, afirmând că îşi continuă mandatul în Parlamentul European ca europarlamentar independent, în grupul Socialiştilor şi Democraţilor, ulterior urmând să- şi susţină proiectele ”din afara politicii”.

Negocieri pentru alianţe la alegerile pentru PE La sfârşitul lunii mai 2018, primul care a ridicat ideea unei alianţe a Opoziţiei pentru europarlamenatare a fost senatorul PMP, Traian Băsescu.

Într-o conferinţă la Baia Mare, Traian Băsescu a spus că este nevoie de o alianţă a partidelor din Opoziţie pentru alegerile europarlamentare şi care să se rodeze până la prezidenţiale, astfel încât să nu ajungă Liviu Dragnea sau Călin Popescu Tăriceanu preşedinte.

„Ar fi bine să se ducă să scrie cărţi”, a fot replica preşedintelui PNL, Ludovic Orban, în ceea ce priveşte ideea unei alianţe de dreapta promovată de fostul lider al PMP.

Rolul şi activitatea Parlamentului European

Definiţia şi rolul PE sunt reglementate prin Tratatul privind Uniunea Europeană. Parlamentul European exercită, împreună cu Consiliul, funcţiile legislativă şi bugetară. Acesta exercită funcţii de control politic şi consultative, în conformitate cu condiţiile prevăzute în tratate. De asemenea, PE este compus din reprezentanţii cetăţenilor UE şi este forul care alege preşedintele Comisiei Europene. Numărul europarlamentarilor nu poate depăşi 750, plus preşedintele PE.

Reprezentarea cetăţenilor este asigurată în mod proporţional descrescător, cu un prag minim de şase membri pentru fiecare stat membru al UE, iar niciunui stat membru nu i se atribuie mai mult de 96 de locuri.

Consiliul European adoptă în unanimitate, la iniţiativa Parlamentului European şi cu aprobarea acestuia, o decizie de stabilire a componenţei PE. De asemenea, membrii Parlamentului European sunt aleşi prin vot universal direct, liber şi secret, iar forul legislativ îşi alege preşedintele şi biroul dintre membrii săi. Locurile în Parlament sunt alocate în funcţie de populaţia fiecărui stat membru. Puţin mai mult de o treime dintre deputaţii din PE sunt femei. Eurodeputaţii sunt grupaţi în funcţie de afinităţile politice şi nu de naţionalitate.

Activitatea Parlamentului se împarte în două etape principale. Comisiile pregătesc legislaţia. Parlamentul numără 20 de comisii şi 2 subcomisii, fiecare ocupându-se de un anumit domeniu politic. Comisiile examinează propunerile legislative, iar deputaţii şi grupurile politice pot propune modificarea sau respingerea unui act legislativ. Aceste aspecte sunt discutate şi în cadrul grupurilor politice. Şedinţele plenare au ca scop adoptarea legislaţiei. Deputaţii se reunesc în plen pentru votul final pe marginea legislaţiei şi a amendamentelor propuse. În general, şedinţele plenare de desfăşoară la Strasbourg, patru zile pe lună, dar se pot organiza şi sesiuni suplimentare la Bruxelles.

La baza Parlamentului European stă Adunarea Comună a Comunităţii Europene a Cărbunelui şi Oţelului (CECO), care a devenit adunarea comună a celor trei comunităţi europene supranaţionale existente la vremea respectivă. Adunarea a primit numele de „Parlamentul European” pe 30 martie 1962. De-a lungul timpului, instituţia, ai cărei membri sunt aleşi, din 1979, în mod direct, a trecut prin schimbări profunde, de la o adunare cu membri numiţi, la un parlament ales care stabileşte agenda politică a Uniunii Europene.

Astfel, pe 20 septembrie 1976 au fost semnate la Bruxelles decizia şi actul privind alegerea reprezentanţilor în PE prin sufragiu universal direct. În urma ratificării de către toate statele membre, acesta a intrat în vigoare în iulie 1978, primele alegeri având loc la 7 şi 10 iunie 1979. Înainte de introducerea alegerilor directe, deputaţii din Parlamentul European erau desemnaţi de fiecare dintre parlamentele naţionale ale statelor membre. Toţi deputaţii aveau astfel un dublu mandat.

 

Citește și: