1614 vizualizări 26 apr 2014

În prima zi a campaniei electorale pentru europarlamentare, sistemul electronic de centralizare a numărului de alegători care va fi utilizat prima dată la alegerile europarlamentare din acest an arată că în România sunt 18.300.376 de cetăţeni cu domiciliul în ţară care vor fi chemaţi la vot pe 25 mai. Acestora li se adaugă 512.017 de cetăţeni români care s-au mutat inclusiv cu domiciliul în străinătate, dar care pot vota cu paşaportul.

Un paradox, dacă ar fi să raportăm aceste date la rezultatele recensământului din 2011, finalizate anul trecut de Institutul Naţional de Statistică. Potrivit INS, la 20 octombrie 2011, populaţia stabilă a României era de 20.121.641 de persoane. Ar însemna ca 93,4% dintre cetăţenii României să fi depăşit vârsta majoratului, în condiţiile în care INS a estimat numărul copiilor de până la 14 ani la 15,9% din totalul populaţiei stabile.

Datele corecte, susţine vicepreşedintele Autorităţii Electorale Permanente, Marian Muhuleţ, ar fi cele din Registrul Electoral la care au contribuit în ultimul an toţi primarii, singurii care au primit de altfel răspunderea penală legată de corectitudinea datelor. "E o dilemă căreia eu nu-i văd rostul şi nici rezolvarea. Întrebaţi în blocul dumneavoastră câţi au răspuns la uşă la recensământ şi câţi au dat datele reale. Alegerile trebuie să se facă pe date certe, nu pe estimări ale INS", spune Muhuleţ.

Aşa cum a ieşit din Registrul Electoral, numărul alegătorilor din listele electorale nu diferă semnificativ faţă de alegerile parlamentare din 2012, când au fost 18.464.264 de români cu drept de vot sau faţă de referendumul din acelaşi an pentru demiterea preşedintelui (18.292.464 de alegători înscrişi în liste), când PSD şi PNL au reclamat o eroare în calculul cvorumului, cu argumentul că populaţia a scăzut foarte mult în ultimii ani.

Din acest an, orice alegător poate verifica de altfel dacă a fost înscris corect în Registrul Electoral şi unde se află secţia de votare la care a fost arondat, introducându-şi datele personale într-o aplicaţie disponibilă pe internet la adresa www.registrulelectoral.ro.

Femeile şi mediul urban pot decide rezultatul alegerilor

Faţă de ultima rundă electorală, parlamentarele din decembrie 2012, numărul alegătorilor diferă cu aproximativ 300.000, iar faţă de alegerile europarlamentare din 2009 este cu 100.000 mai mare. "E o variaţie naturală", consideră Marian Muhuleţ, fără a putea însă garanta pentru acurateţea tuturor datelor aflate în acest moment în noul sistem electronic. "Eu pot doar să garantez că listele în momentul de faţă sunt lucrate de primari", adaugă vicepreşedintele AEP.

Din ultimele date rezultă că pe 25 mai ar urma să voteze 18,8 milioane de români. 18.300.376 au domiciliul în România, fie că locuiesc sau nu în ţară, iar 512.017 sunt cetăţeni români cu domiciliul declarat în străinătate, datele lor fiind avansate AEP de către Direcţia Paşapoarte. 85.379 au dublă cetăţenie şi vor să voteze în alt stat.

48,2% dintre cei cu drept de vot în România sunt bărbaţi, iar 51,78% sunt femei. 16.080.262 au cărţi de identitate, 2.043.264 pot vota cu buletinul de tip vechi, 118.523 au cărţi provizorii de identitate, datele din sistemul electronic arătând că există însă şi 58.277 de persoane care nu au avut niciodată un act de identitate.

Dacă s-ar mobiliza la vot, mediul urban ar putea decide practic rezultatul, în oraşe figurând 10,5 milioane de alegători, adică 57% dintre aceştia, în timp ce în rural sunt înscrişi 7,7 milioane de cetăţeni cu drept de vot – 43%.

Incluşi în liste sunt în acest moment şi cei 20.656 împlinesc 18 ani în această lună.

Potrivit vicepremierului Gabriel Oprea, au fost delimitate 18.532 de secţii de către primari, în ţară şi 190 în străinătate, la propunerea Ministerului Afacerilor Externe. "Pe linia competenţelor de organizare, specifice MAI, la nivel naţional cei 3.186 de primari ai unităţilor administrativ-teritoriale în care se va desfăşura scrutinul de la 25 mai 2014 au organizat un număr de 18.532 de secţii de votare. Pentru secţiile de votare din ţară vor fi tipărite 20,1 milioane de buletine de vot, la care se vor adăuga cele destinate secţiilor de votare din străinătate. A fost stabilit necesarul de 92.660 bucăţi ştampile cu menţiunea Votat. Vor fi realizate 17,7 milioane timbre autocolante", i-a anunţat Oprea pe prefecţi, într-o videoconferinţă.

Cum "au înviat" morţi din lsitele pe hârtie

Listele electorale valabile la alegerile din 25 mai au fost tipărite deja, într-o primă variantă, pe baza datelor introduse pentru prima dată în sistemul electronic direct de către primării. Pentru Registrul Electoral, un soft care a costat 1 milion de lei, bani încasaţi de la AEP, de Siveco, fiecare din cele 3186 de primării a primit anul trecut un cont de utilizator şi o parolă,  desemnând un funcţionar care să actualizeze datele preluate de la Evidenţa Populaţiei, din Ministerul de Interne.

După 965.865 de acţiuni ale primarilor în sistemul electronic şi mai mult de 25.000 de telefoane date din teritoriu la AEP, nimeni nu poate totuşi garanta că nu vor mai fi morţi care să se regăsească pe liste. Numărul acestora va scădea însă semnificativ, crede însă vicepreşedintele AEP, Marian Muhuleţ.

"Dacă apare cineva ca decedat, primarul operează în sistem, dar nu apare informaţia până când nu verificăm din a doua sursă, de la Evidenţa Populaţiei. Prima sursă e primarul localităţii unde a decedat. A doua e Registrul Naţional şi a treia e primarul localităţii de domiciliu. Vom da drumul şi la un modul prin care primarul din Costineşti să poată semnala Registrului Electoral că omul din Braşov a murit la Costineşti, AEP alertează primăria din Braşov care confirmă şi operează modificarea. Dacă vedem că nu i-a operat, îi dăm amendă 2500 de lei, iar dacă are loc un proces electoral, intră latura penală în funcţie", spune el.

Sunt însă şi situaţii în care morţii din listele vechi au înviat înainte de europarlamentare. "Avem şi situaţii de cetăţeni pe care i-am înviat. A fost o persoană care apărea ca decedat în Timişoara. Cei din sat au spus că nu e decedată. A fost la spital, unde s-a făcut o greşeală", explică vicepreşedintele AEP.

Faţă de listele pe suport de hârtie, plecate de la evidenţa Populaţieispre primării, folosite până acum, în Registrul Electoral au fost operate până acum 30.304 de radieri. "Numai de ieri până azi au mai apărut 804 radieri. Zilnic cifra se actualizează", spune Muhuleţ.

În sisteme electronice sunt păstrate în acest moment listele electorale şi în Germania, Croaţia, Slovenia sau Lituania.

Românii din străinătate fac diferenţa între INS şi AEP

Nici prin radierea morţilor care au apărut ca votanţi în scrutine precedente, nici prin "învierea" celor în cazul cărora autorităţile au făcut erori, numărul cetăţenilor cu drept de vot în România nu se apropie de cel avansat de Institutul Naţional de Statistică anul trecut, după recensământul din 2011.

Explicaţia lui Muhuleţ este legată de datele discutabile din chestionarele împărţite la recensământ, dar, mai ales, de numărul mare al românilor cu domiciliul în România, dar care trăiesc în străinătate.

"Ei (specialiştii INS, n.red.) au luat în calcul populaţia stabilă pe care au recenzat-o. Toate informaţiile arată că în străinătate sunt minimum 2 milioane de cetăţeni. Sunt date potrivit cărora numărul ajunge şi la 4 milioane. Dar cât timp nu renunţă la buletinul românesc e cetăţean român cu drept de vot şi domiciliul în România şi trebuie inclus în listele electorale permanente", explică vicepreşedintele AEP de ce apar peste 18 milioane de români în listele electorale permanente, în condiţiile în care INS indica o populaţie totală de 20 de milioane.

Soluţia lui Muhuleţ pentru clarificarea românilor din străinătate este ca aceştia să ceară personal AEP ca în dreptul numelor lor să le fie indicat în Registrul Electoral domiciliul din străinătate. În felul acesta, ar urma să fie scoşi în timp din listele electorale permanente, pentru a elimina posibilitatea de fraudare a votului în localităţile lor de domiciliu, dar să poată vota, în orice secţie din afara ţării, pe liste suplimentare.

"Cetăţenii români care au domiciliul în România, dar stau în străinătate şi au o adresă acolo, deci nu vor vota în România, pot să ne sesizeze şi să îi trecem în Registrul Electoral cu adresa din străinătate. În felul acesta, ei nu vor mai apărea pe listele electorale permanente", propune vicepreşedintele AEP.

 

 

 

 

 

Citește și: