Aproape 1.000 de kilometri noi de autostradă, atât promiteau Victor Ponta şi USL în 2012 în campania electorală, program pe care premierul şi l-a asumat şi după plecarea liberalilor de la guvernare. După trei ani au fost daţi în folosinţă doar 160, iar restul nu au nicio şansă să fie finalizaţi până la alegerile de la anul. Gândul  a făcut o comparaţie între promisiunile din programul de guvernare al USL , la capitolul mari proiecte de investiţii şi situaţia existentă. Din cei 962 de kilometri promişi, 804 kilometri nu sunt încă gata, în multe cazuri lucrările nu au fost începute, iar acolo unde acest lucru s-a întâmplat termenul de finalizare rămâne doar pe hârtie.

Pe scurt, în Programul USL se propunea, printre altele, finalizarea autostrăzii Bucureşti-Arad, finalizarea Autostrăzii Transilvania, finalizarea autostrăzii Bucureşti-Ploieşti-Braşov (tronsonul Braşov-Predeal- Comarnic), dar şi demararea proiectului autostrăzii de sud Bucureşti- Alexandria-Craiova- Drobeta-Tr Severin-Timişoara. Pe lângă acestea se adaugă demararea proiectului autostrăzii vest-est Tg. Mureş-Iaşi (Ungheni), finalizarea centurii Bucureşti la profil de autostradă (nord şi sud) şi realizarea coridorului IX Paneuropean Bucureşti-Focşani.

Autostrada Bucureşti-Arad


În programul USL 2012-2016 se promitea finalizarea autostrăzii Bucureşti-Arad, “pentru a lega România de Europa”.

Din această autostradă lipsesc însă mai multe bucăţi. Cea mai importantă, între Sibiu şi Piteşti, nu are şanse nici măcar să înceapă în 2016. Ea se găseşte în stadiul de actualizare a studiului de fezabilitate (SF). La începutul lunii februarie CNADNR a anunţat câştigătorul contractului pentru actualizarea SF-ului, dar acesta a fost contestat. SF-ul are termen de finalizare 17 luni, iar apoi trebuie organizată o licitaţie pentru desemnarea constructorului. Ceea ce înseamnă că lucrările de execuţie la autostrada Sibiu-Piteşti nu vor putea începe în 2016. Autostrada, care face parte din fostul coridor 4 paneuropean, a fost inclusă în Master Planul General de Transport.

Segmentul Sibiu-Piteşti nu este singurul care lipseşte de pe autostrada Bucureşti-Arad. În prezent sunt în diverse stadii de execuţie mai multe tronsoane. Astfel, Nădlac-Arad, lot 2, este finalizat în proporţie de 90%, potrivit datelor Ziarului Financiar, Timişoara-Lugoj, lot 2, este realizat în proporţie de 64%, Lugoj-Deva, lot 3, este abia la început, cu 4,8% stadiu fizic. De asemenea, lotul 4 din Lugoj-Deva este gata în proporţie de 23%, iar Lugoj-Deva lot 2 are un stadiu de 6,5%.

Autostrada Transilvania

“Finalizăm Autostrada Transilvania”, scrie în programul USL, însă nici această autostradă nu poate fi gata în 2016. Din cei 415 kilometri, sunt gata doar 52 de kilometri. Contractul pentru Autostrada Transilvania (415 kilometri), pe traseul Braşov-Cluj-Borş, a fost încredinţat, în 2003, fără licitaţie companiei americane Bechtel, de Guvernul Năstase. În 2011, contractul a fost reziliat, americanii obţinând însă în negocieri să continue două tronsoane, însă în 2013 au renunţat, relaţia contractuală cu statul român încetând definitiv, cu acordul părţilor. Practic, din ce negociase în 2011, Bechtel a finalizat 52 de kilometri, pe segmentul Câmpia Turzii- Cluj Vest, pentru care a încasat circa 30 de milioane de euro per kilometru. Stadiul fizic pentru secţiunea 3C  Suplacu de Barcău-Borş era de 52,12%.  CNADNR a anunţat luni că o asociere de cinci firme va termina construcţia tronsonului de 64 de kilometri dintre Borş şi Suplacu de Barcău. Preţul stabilit este de 701 milioane de lei, echivalentul a 158 de milioane de euro. Asocierea care va construi acest tronson este Corsan SA - Corviam Construccion SA & SC Consinit SRL & SC Road Consulting & Design Slution SRL & SC Via Design SRL.

Autostrada Bucureşti-Ploieşti-Braşov (tronsonul Braşov-Predeal-Comarnic)

Tronsonul Comarnic-Braşov a fost unul dintre pariurile electorale ale lui Victor Ponta. Premierul declara în februarie 2013 că nu va mai candida la alegerile parlamentare din 2016 dacă autostrada Comarnic-Braşov nu va fi executată până în acel moment.

"Dacă nu este gata până în 2016, nu mai candidez. Am un fix cu Comarnic-Braşov şi cu Piteşti-Craiova", a spus Ponta la Realitatea TV în februarie 2013.

În ianuarie anul acesta premierul Victor Ponta a cerut ministrului Transporturilor Ioan Rus ca, până pe 15 februarie, să fie decisă semnarea contractului de construcţie în concesiune a autostrăzii Comarnic-Braşov sau rezilierea procedurii, arătând că nu se mai poate aştepta, după o amânare de opt luni din cauza unei "declaraţii prosteşti" a fostului preşedinte Traian Băsescu. La expirarea termenului, ministrul Rus a anunţat că discuţiile cu consorţiul câştigător Vinci-Strabag-Aktor se vor prelungi până în aprilie, ministrul declarând că se încearcă o restructurare a proiectului şi “un model financiar mai eficient”.

Statul a mai încercat de două ori să construiască autostrada Comarnic-Braşov, ultima tentativă având loc în 2010, când câştigătorul licitaţiei, asocierea Vinci (Franţa)-Aktor (Grecia), a renunţat la contract. Grupul elen Ellaktor, din care face parte compania Aktor, a anunţat că a anulat contractul de construcţie a autostrăzii pentru că statul român nu a acceptat anumite clauze, situaţie care a făcut imposibilă asigurarea finanţării.

Potrivit datelor făcute publice de CNADNR în ianuarie, statul ar plăti pentru autostrada Comarnic-Braşov 2,73 miliarde de euro, aceasta fiind suma pe care statul român ar plăti-o pentru construcţia pe o perioadă de patru ani şi pentru operarea şi întreţinerea autostrăzii Comarnic-Braşov pe o perioadă de 26 de ani „sub condiţia ca această sumă să fie disponibilă azi”.

Nici segmentul de autostradă Bucureşti-Ploieşti nu este gata toată, pe primii 3,3 kilometri fiind executate lucrările în proporţie de doar 5,5% din total. De altfel, acest segment nici nu are o dată certă la care va fi finalizat.

Autostrada de Sud

“Demarăm proiectul autostrăzii de sud Bucureşti-Alexandria-Craiova-Drobeta Tr Severin- Timişoara” se scrie în programul electoral al USL 2012-2016.

În cea mai recentă variantă a Master Planului de Transport(MPGT), Bucureşti-Alexandria va fi drum expres, iar Alexandria-Craiova va fi drum expres fazat.

Amintim că pentru autostrada Bucureşti-Alexandria, supranumită şi “autostrada lui Dragnea” CNADNR a demarat în luna mai 2014 procedura de atribuire pentru elaborarea unui studiu de fezabilitate.

După mai multe prelungiri ale termenului de deschidere a ofertelor, în urmă cu o lună CNADNR a anunţat anularea procedurii pe motiv că în Master Planul de Transport drumul Bucureşti-Alexandria nu va mai fi construit ca autostradă, ci ca drum expres. Astfel că este nevoie de demararea unei noi proceduri pentru un SF pentru drum expres, iar ulterior este nevoie de licitaţie pentru selectarea constructorilor. 

Autostrada Vest-Est, Tg Mureş-Iaşi (Ungheni)

Demarăm proiectul autostrăzii vest-est, se scria în programul electoral al USL.

În cea mai recentă variantă a MPGT se arată că Târgu Mureş- Iaşi-Ungheni va fi construit ca autostradă cu două benzi pe sens. În varianta iniţială a Master Planului aceasta era prevăzută la nivel de drum expres. Pentru această autostradă urmează să fie atribuit contractul pentru realizarea studiului de fezabilitate.

În scenariile analizate în MPGT era propusă realizarea acestei autostrăzi după anul 2021.

Centura Bucureşti, la nivel de autostradă

În programul USL se promitea finalizarea în 2016 a centurii Bucureşti la profil de autostradă - nord şi sud.

În varianta cea mai recentă a MPGT a fost propusă o centură în regim de autostradă pentru Bucureşti.
Pe lista proiectelor prioritizate de autostradă centura Bucureşti, cu o lungime de 102 kilometri, are o valoare estimată de 1,3 miliarde de euro.

Până a avea un inel la nivel de autostradă, nici inelul 1 al Capitalei nu este decât prilej de nervi pentru şoferi. CNADNR estimează că abia în primul semestru din 2018 centura capitalei va fi lărgită la patru benzi pe toată lungimea ei de 72 de kilometri. În prezent 20 de kilometri sunt extinşi la 4 benzi, potrivit ZF.


 

Citește și: