Loredana VOICULESCU
6037 vizualizări 25 nov 2011

Într-o română cursivă, Ioannis Alfieris, vicepreşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Eleno-Române, organizaţie care reprezintă interesele celor mai mari firme greceşti în România, mărturiseşte că este "foarte ataşat" de România. Unul dintre motive este că aici şi-a găsit "jumătatea", atunci când şi-a făcut o parte dintre studii în România. "Jumătate din viaţa mea este legată de România. Sunt ataşat foarte mult de ţara aceasta. Soţia mea este româncă, am fost colegi de grupă la facultate în România", povesteşte Ioannis Alfieris.

Prima dată a venit în România în 1979, iar între 1980 şi 1985 a urmat cursurile facultăţii de construcţii civile, industriale şi agricole. Ulterior a lucrat timp de aproape cinci ani, între 1982 şi 1986, la Ambasada Greciei în ţara noastră, ca translator la nivel de preşedinţi.

Ce discuta Ceauşescu cu omologul său grec

În perioada în care a lucrat la Ambasada elenă din Bucureşti, interval în care spune că a adunat un bagaj de cunoştinţe foarte important. "Această experienţă nu poate fi descrisă, aduce o maturitate. Nu este o experienţă ce aduce date tehnice, ci aduce un bagaj de cunoştinţe foarte, foarte larg. Au fost momente deosebit de importante, în care s-au luat decizii în privinţa istoriei unei ţări, precum şi alte decizii importante la nivel regional", povesteşte Ioannis Alfieris.

Rugat să îl descrie pe Nicolae Ceauşescu, pentru care a fost translator în cadrul discuţiilor care au avut loc la Ambasada Greciei din România, spune că acesta "a fost o persoană foarte dură, fără argumente şi cu păreri inflexibile în privinţa unor decizii". "Cu toţi am cunoscut clipele grele prin care a trecut România în acea experienţă politică nefericită", este de părere Ioannis Alfieris.

Unul dintre subiectele importante din discuţiile bilaterale de la ambasada elenă l-a constituit cel privind renunţarea la arme nucleare în zona Balcanilor. Un alt subiect, despre care Alfieris afirmă că a şi fost pus în practică, a fost cel legat de comunitatea greacă din România. "În acea perioadă s-au luat decizii foarte importante în legătură cu drepturile emigranţilor politici din România. În România au trăit, după al II-lea război mondial, un mare număr de greci care au urmat aici şcoli şi facultăţi. Atunci nu aveau voie să se întoarcă în Grecia, iar un mare merit al discuţiilor la nivel de preşedinţi, la acea vreme, a fost că drepturile depline ale cetăţenilor greci, după 1981, au putut fi transferate în Grecia. Mă refer la drepturile de pensii, drepturi civile şi recunoaşterea studiilor", a mai arătat Ioannis Alfieris.

Episodul "tovarăşa academician peste noapte"

Rugat să povestească un moment mai deosebit trăit în anii '80 la ambasada elenă, interlocutorul nostru nu a stat mult pe gânduri. El a dezvăluit cum, înaintea unei vizite pe care Ceauşescu urma să o facă în Grecia, dictatorul a cerut autorităţilor elene ca acestea să îi acorde tovarăşei sale de viaţă, peste noapte, titlul de academician, condiţionând, într-un fel, vizita sa în Grecia de acest lucru.

"A fost un moment destul de delicat, destul de greu. Bineînţeles că nu s-a acceptat", îşi aminteşte Ioannis Alfieris.

Un alt moment dificil a fost când, după o vizită efectuată de Nicolae Ceauşescu în Grecia la câteva mari universităţi, la întoarcerea în România, a cerut un referat. "Fiind la universitate, au fost observate cadrele didactice şi studenţii. Când a fost analizată problema, el (Ceauşescu-n.red.) a exclamat: <<este prea mare democraţie, totuşi>>", ne spune zâmbind interlocutorul nostru.

În prezent în Grecia lucrează, după părerea lui, 50.000 de români. Spune că sunt peste 2.000 de căsătorii mixte între cetăţeni greci şi români, având în vedere că peste 50.000 de greci au terminat studiile în România.

De ce iubeşte România

Rugat să enumere câteva motive pentru care iubeşte România, Ioannis Alfieris susţine că "este vorba despre destin", un alt argument fiind acela că soţia sa este româncă, fiica sa cea mare născându-se în România.

"Noi, grecii, nu uităm niciodată că am fost legaţi de ţara aceasta, am prosperat aici. În România sunt oameni care au contribuit la reconstrucţia statului grec modern, au muncit, au trăit şi, de ce să nu spunem, au adus banii din România", mărturiseşte Ioannis Alfieris.

Locuri îndrăgite

Este de părere că România are o frumuseţe deosebită a naturii, munţii de aici şi armonia reliefului amintind de cele mai frumoase locuri din Europa.

În legătură cu locurile din România unde îi place să meargă, Alfieris aminteşte de oraşele unde există comunităţi greceşti: Brăila, Iaşi, Braşov, Târgu Mureş. "Brăila este un orăşel care are şi azi foarte multe puncte comune. Biserica greacă din Brăila este una dintre cele mai mari biserici din sud-estul Europei. Un alt loc este Iaşul, de acolo a pornit revoluţia grecească. Acolo s-a constituit Eteria. La Biserica Trei Ierarhi a fost sfinţit primul drapel al revoluţiei", povesteşte interlocutorul nostru, adăugând că Braşov este un alt oraş pe care îl îndrăgeşte. De-a lungul timpului, Braşovul, vechi centru multietnic şi multicultural, a avut strânse legături cu istoria, cultura şi limba greacă.

"În prezent, biserica Sfânta Treime din Braşov este considerată monument istoric", spune Alfieris. În plus, comunitatea elenă din Braşov este renumită prin faptul că are mai multe ansambluri artistice, între care şi unul de dansuri tradiţionale greceşti.

De ce grecii au ieşit în stradă după ce Guvernul le-a tăiat salariile, dar românii nu

Întrebat de ce crede că populaţia din Grecia a ieşit în stradă după ce Guvernul elen a anunţat măsuri dure de reformă, precum tăierea salariilor, în timp ce românii, la măsuri similare, nu au avut aceeaşi reacţie, Ioannis Alfieris a făcut referire la istorie.

"În România s-a promis un nivel, acest nivel trebuia să vină, în Grecia nu s-a promis, nivelul era real. După părearea mea, atunci când ţi se taie drastic nivelul pe care îl ai, încerci să te aperi. În România nivelul de trai nu era chiar ca în Grecia", spune interlocutorul nostru.

"Trebuie să recunoaştem că grecii sunt o naţiune mai războinică, noi întotdeuna am fost aşa. Consider că nu greşesc mult când spun că şi în Grecia şi în România măsurile au fost luate fără nici un fel de explicaţii. Acesta a fost, după părerea mea, punctul esenţial al revoltei", explică el.

Firmele greceşti, la arbitraj în România

Camera de Comerţ şi Industrie Eleno-Română, care reprezintă un nucleu al afacerilor elene în România, este recunoscută ca şi cameră teritorială, adică poate participa la luarea de hotărâri ce privesc oamenii de afaceri, legate de contracte, probleme legate de reprezentanţe, contracte legate de crearea unui registru al companiilor greceşti.

Ca noutate, Camera de Comerţ şi Industrie Eleno-Română va putea avea şi un rol de arbitraj comercial, astfel încât firmele să nu mai ajungă în instanţă. Camera va încerca să rezolve problemele contractuale apărute între firme mai eficient şi în cunoştinţă de cauză.

"Va fi un arbitraj, astfel încât firmele să nu mai ajungă la tribunalul internaţional. Justiţia este în general foarte încărcată, nu numai în România, ci şi în Grecia. Problemele comerciale pot fi rezolvate amiabil, cu reguli clare, internaţionale", spune Alfieris. El mai spune că un rol deosebit îl are camera bilaterală şi în absorbţia fondurilor europene în România. Grecia are un grad de absorbţie a fondurilor europene de 90%.

Cea mai recentă investiţie a unei firme elene în România este cea inaugurată la începutul lunii noiembrie de grupul grec Olympus, la Halchiu, în judeţul Braşov, moment la care a participat şi premierul Emil Boc, precum şi ministrul Agriculturii şi ministrul Economiei.
"Este o investiţie greenfield de aproape 60 de milioane de euro. Compania intenţionează să exporte 50% din producţia fabricii de lactate în zona euro sau chiar în ţările din vecinătatea României", a spus Ioannis Alfieris.

Pe de altă parte, reprezentantul Camerei de comerţ eleno-române consideră că în România sunt foarte multe oportunităţi, enumerând domeniul sistemelor eoliene şi sistemele biogaz. "Românii sunt foarte buni la matematică, sunt premianţi, olimpici, iar firmele de IT sunt de perspectivă", conchide vicepreşedintele CCIER.

Citește și: