Alina Matis
2612 vizualizări 2 oct 2012

Bernard Gwertzman, unul dintre cei mai apreciaţi experţi în materie de politică externă din Statele Unite, a vorbit pentru gândul despre campania prezidenţială americană, care intră joi în linie dreaptă odată cu prima din cele patru dezbateri, trei între Barack Obama şi Mitt Romney, una între candidaţii la vicepreşedinţie, Joe Biden, respectiv Paul Ryan. În ciuda cheltuielilor deosebit de mari pe publicitate electorală, această campanie prezidenţială nu are nimic „captivant”, iar candidaţii nu au reuşit să genereze entuziasm în rândul electoratului, consideră Bernard Gwertzman.

Actualmente Consulting Editor al Council on Foreign Relations, un think tank american de politică externă, Gwertzman a lucrat la New York Times între anii 1968-2002. Din 1995 şi până să plece la Council on Foreign Relations, în 2002, analistul a fost redactor-şef la divizia online a New York Times. Sub îndrumarea sa, Times a primit patru premii Pulitzer pentru subiecte internaţionale.

Bernard Gwertzman // Sursa: Council on Foreign Relations

În anii ’70, l-a însoţit pe fostul Secretar de Stat Henry Kissinger în tot Orientul Mijlociu. Europa nu i-a fost nici ea străină lui Gwertzman, el fiind şeful biroului New York Times din Moscova.

Ba mai mult, interesul pentru comunism şi lumea din spatele Cortinei de Fier l-a adus pe Bernard Gwertzman şi în România ceauşistă. “Am vizitat România de mai multe ori ca şi corespondent în perioada întunecată a anilor ’60 şi încă o dată, în anii ’80”, povesteşte analistul, care, în spiritul politeţii tipic americane, ne asigură că îşi aminteşte “cu drag” de aceste vizite în Republica Socialistă România.

Întorcându-ne în zilele noastre, discuţia despre Statele Unite şi campania electorală care are loc acolo de aproape un an (dacă luăm în calcul toată campania pentru alegerile primare ale republicanilor), Bernard Gwertzman nu mai are acelaşi “drag” în vorbe.

“Până acum, campania mi se pare lipsită de substanţă, deoarece ambele părţi par să prefere publicitatea negativă”, explică americanul. Într-adevăr, reclama negativă, plină de atacuri, multe fără niciun fel de temei real, cu false testimoniale şi cifre cosmetizate, cu declaraţii trunchiate ale adversarului şi manipulate – acest fel de reclamă este motivul pentru care campaniile electorale americane costă din ce în ce mai mult.

Până în 23 septembrie, Barack Obama şi Mitt Romney au cheltuit peste 500 de milioane de dolari pe publicitate televizată, 80% dintre spoturile cumpărate fiind negative, potrivit statisticilor Washington Post.

Cheltuielile pentru publicitatea electorală televizată şi ponderea reclamei negative în această campanie. Sursa: Washington Post

 

Cheltuielile de campanie ale lui Barack Obama şi Mitt Romney. Sursa: Washington Post

 

Obama şi Romney, incapabili să îi entuziasmeze pe americani

În ciuda sumelor deosebit de mari care au fost alocate publicităţii electorale, nici Obama, nici Romney nu reuşesc să producă prea mult entuziasm personal în favoarea lor, susţine Bernard Gwertzman.

De altfel, lipsa de entuziasm este una dintre trăsăturile definitorii ale acestei campanii, comparativ cu alegerile prezidenţiale precedente. “Marea diferenţă (între această campanie şi celelalte, n.red.) este că nu există, în realitate, nimic captivant acum. În 2008, era Obama, un personaj nou, era şi Sarah Palin, care a reuşit, pentru o vreme, să îşi entuziasmeze susţinătorii. Este posibil ca, acum, publicul să fie atât de preocupat de problemele economice, încât “feţele noi” să nu mai fie de ajuns”, crede Gwertzman.

Nici în afara Statelor Unite, însă, nu există mai mult entuziasm pentru campania electorală americană. La aceasta, fostul jurnalist de la New York Times răspunde că patima pe care a generat-o Obama acum patru ani în Europa a murit demult, iar republicanul Mitt Romney “pur şi simplu nu entuziasmează”.

Indiferent cum a fost această campanie până acum, dezbaterile dintre candidaţi constituie, fără îndoială, punctul culminant. Întrebat de gândul la ce ar trebui să ne aşteptăm de la aceste dezbateri, americanul dă următorul răspuns: “Cred că dezbaterile vor fi importante pentru că vor scoate în evidenţă diferenţele reale (dintre candidaţi, n.red.) şi vor dezvălui şi puţin din personalitatea lor”. Cât despre importanţa acestor dezbateri, Bernard Gwertzman admite că nu poate da un pronostic. “N-ar putea să spun dacă vor fi decisive”, a mai declarat pentru gândul editorul Council on Foreign Relations.

Votul a început deja

Cu toate că mai sunt cinci săptămâni până la alegerile din 6 noiembrie, zi care va marca finalul unei curse electorale deosebit de lungi şi costisitoare, americanii au început deja să voteze în aproximativ 30 de state, inclusiv în câteva state cheie, graţie sistemului de „early voting” (votul timpuriu). „În ultimii 50 de ani, trendul în Statele Unite a fost să faci votul cât mai accesibil pentru cât mai mulţi oameni”, a explicat pentru gândul John Head, scriitor şi jurnalist independent din statul american Georgia.

John Head // Sursa: Carter Center

„Din acest trend fac parte legi statale şi locale, care îi ajută pe oameni să voteze, exemple fiind legile care permit votul prin corespondenţă sau legi pentru „early voting”, care le permit oamenilor să voteze înainte de ziua alegerilor, fie în persoană, fie prin corespondenţă, din simplul motiv de a fi cât mai convenabil posibil”, a adăugat Head, fost secretar de presă al lui Maynard Jackson, primul primar afro-american dintr-un oraş sudist important (Atlanta).

Pentru că s-a dovedit, de-a lungul anilor, că o rată mare de participare la vot îi favorizează pe democraţi, republicanii contestă aceste legi şi au adoptat, în statele pe care le controlează, acte legislative care îngreunează modalităţile de vot. Printre acestea, se numără eliminarea votării în afara zilei alegerilor sau scurtarea programului din secţiile de votare. Republicanii susţin că aceste legi sunt menite să împiedice frauda electorală, cu toate că nu există dovezi, indiferent de scrutin, că frauda la urne a fost vreodată o problemă în Statele Unite.

„Criticii susţin că aceste legi sunt de fapt eforturi de „suprimare a alegătorilor”, menite să reducă prezenţa în rândul grupurilor care îi susţin pe democraţi în general şi pe preşedintele Obama în special”, a mai explicat pentru gândul John Head.

Citește și: