Andrei Luca POPESCU
13835 vizualizări 26 mai 2016

1. Sorin Oprescu, primarul Capitalei: 25.000 de euro mită şi coducerea unui grup infracţional organizat

Sorin Oprescu a condus Capitala timp de 8 ani. În septembrie 2015, a fost arestat preventiv de procurorii DNA, fiind acuzat de luare de mită, spălare de bani, abuz în serviciu şi constituirea unui grup infracţional organizat. Oprescu şi complicii săi sunt trimişi în judecată din noiembrie 2015. Procurorii susţin că Sorin Oprescu primea o cotă parte din şpăgile strânse de persoane din subordinea sa şi percepute pentru diverse contracte acordate din bugetul Primăriei Capitalei, comision care s-ar fi ridicat la 10% din valoarea contractului.

Anchetatorii l-au oprit în trafic pe primarul general Sorin Oprescu, găsind asupra sa 5.000 de euro, o parte din banii pe care i-ar fi primit mită, din totalul de 25.000 de euro. De asemenea, la percheziţiile de la vila lui Oprescu din Ciolpani, anchetatorii au găsit doi saci de pânză cu suma totală de 71.000 de lei. Oprescu nu a putut justifica credibil aceşti bani, susţinând că provin din pensia tatălui său, decedat din 2010. Judecătorul a considerat însă că apărarea lui Oprescu nu stă în picioare, pentru că bancnotele conţineau serii recente şi erau numai lei noi, introduşi din 2005.

De asemenea, la percheziţii, procurorii DNA au mai găsit un aparat de bruiaj în care Oprescu şi-ar fi obligat interlocutorii din curtea vilei sale să îşi pună telefoanele mobile, pentru a nu putea fi interceptate.

Bogdan Cornel Popa, principalul personaj al acestui dosar, era directorul Administraţiei Cimitirelor şi Crematoriilor Umane din Bucureşti. El este acuzat că a constituit un grup infracţional organizat prin care primea şi dădea mai departe mită, obiectul fiind contracte ale Primăriei Capitalei. La sfârşitul anului 2013, liderul acestui grup infracţional ar fi devenit Sorin Oprescu, susţine DNA.

Popa a fost principalul denunţător în dosarul lui Sorin Oprescu. El le-a povestit procurorilor DNA că ar fi intermediat mită în valoare de aproximativ 1 milion de euro către Sorin Oprescu, în perioada 2013-2015. Conform acestuia, principalele contracte din care primarul general al Capitalei şi-ar fi luat comisioanele erau încheiate cu Administraţia Cimitirelor şi Crematoriilor Umane Bucureşti (ACCU) şi de Centrul Cultural al Palatelor Brâncoveneşti de la Porţile Bucureştilor (CCPBPB) şi vizau asfaltarea aleilor din Complexul Brâncovenesc de la Mogoşoaia, respectiv lucrări de „apă-canal” în cimitirele din Bucureşti.

Cornel Bogdan Popa a condus ambele instituţii în perioada respectivă, fiind mutat de Oprescu de la Palate la Cimitire „deoarece, la prima dintre instituţii (unde îşi desfăşurase activitatea până atunci), nemaiavând lucrări, (...) nu mai avea ce mită să încaseze şi, implicit, nu mai avea nici ce mită să-i dea inculpatului Oprescu Sorin Mircea”, se arată în referatul DNA cu propunerea de arestare.


În 2014, Oprescu îi numeşte la conducerea Centrului Cultural al Palatelor Brâncoveneşti de la Porţile Bucureştiului, din Mogoşoaia, pe Florin Şupeală şi Ruxandra Petroi Avasiloae, „persoane obediente” faţă de Bogdan Popa, iar pe Bogdan Popa la conducerea Administraţiei Cimitirelor. Tot atunci, în grupul infracţional este introdus de Oprescu şi Cristian Stanca, fostul său şofer, poreclit „Grenadă”, „în vederea obţinerii unui control mai ridicat asupra deciziilor” lui Bogdan Popa, conform DNA. „Grenadă” a fost angajat ca referent la Administraţia Cimitirelor, fiind avansat ulterior ca inspector de specialitate, cu încălcarea legii, arată DNA.

Procurorii arată că pe 5 septembrie 2015, Oprescu ar fi primit de la Bogdan Popa suma de 25.000 de euro din totalul de 60.000 de euro pretinşi de către Popa şi şoferul lui Oprescu de la administratorii unei firme care câştigase contractul de asfaltare a aleilor din Complexul Brâncovenesc. Cei doi administratori ai firmei au denunţat aranjamentul la DNA. Procurorii arată că în perioada 2013-2014, Bogdan Popa, pe atunci director al Palatelor Brâncoveneşti, ar fi primit de la firma celor doi suma totală de aproape 2,8 milioane lei, drept comision pentru încheierea a două acorduri cadru. Banii au ajuns la firmele unor apropiaţi de-ai lui Popa – Romeo Albu, Claudiu Bengalici, zis ”Benga” şi Ion Niţă. În schimbul banilor, Popa se obliga să asigure din partea lui Sorin Oprescu virarea la timp a banilor pentru contractele câştigate de firmă.

În perioada mai-august 2015, Popa, ajuns acum director la Cimitire, ar fi pretins de la aceiaşi doi administratori ai firmei suma de 60.000 de euro, mită pentru Sorin Oprescu.
Procurorii descriu mai multe şpăgi încasate de Popa de-a lungul timpului, în aceeaşi manieră. Spre exemplu, între 2013 şi 2015, Popa ar fi primit în total de la cei doi oameni de afaceri peste 10,4 milioane de lei.

2. Andrei Chiliman, sectorul 1: reţeaua lui Vlad Moisescu, puşculiţa PNL de 8,5 milioane de euro

Primarul liberal al sectorului 1, actualmente suspendat din funcţie, a condus sectorul vreme de 11 ani, până în iunie 2015, când a fost reţinut şi pus sub urmărire penală de procurorii anticorupţie.

Andrei Chiliman este urmărit penal de DNA din iunie 2015, pentru constituirea unui grup infracţional organizat şi complicitate la trafic de influenţă. Grupul concentrat asupra contractelor publice din Primăria Sectorului 1 era condus de influentul liberal Vlad Moisescu, urmărit penal şi el pentru trafic de influenţă şi constituirea unui grup infracţional organizat şi un apropiat al lui Chiliman, conform DNA.

Procurorii DNA au arătat că începând cu 2004, când Andrei Chiliman a devenit primar, Vlad Moisescu a adunat în jurul său un grup infracţional din care mai făceau parte consiliera lui Chiliman, Ioana Costescu, şi consilierul local Ion Brad. Grupul avea ca scop să obţină comisioane de 10-15% din valoarea contractelor publice date de Primăria Sectorului 1, de la firmele câştigătoare.

Una dintre firmele intrate în această combinaţie a fost Straco, una dintre firmele de construcţii care derulează multe contracte cu statul, deţinută de fraţii Horpoş. Procurorii DNA arată, în referatul în care au propus arestarea preventivă a inculpaţilor din dosar, că Moisescu i-ar fi impus lui Chiliman să lucreze direct cu această firmă, care a primit astfel asfaltări şi anvelopări de blocuri în sectorul 1. Astfel, reprezentanţii firmei Straco şi cei ai primăriei lui Chiliman lucrau direct împreună pentru întocmirea caietelor de sarcini la licitaţii, astfel că succesul firmei era asigurat, conform DNA.

Alexandru Horpoş, patronul Straco, le-ar fi trimis banii – comisionul de 10-15% din contracte, de trei-patru ori pe an, mai arată DNA.

O altă firmă aflată în acest cerc era Romprest, deţinută în trecut de omul de afaceri Florian Walter. Procurorii arată că în cazul comisionului plătit de această firmă către Moisescu, acesta i-a cerut ca plata să fie făcută către televiziunile B1 TV şi România TV, sub formă de servicii de publicitate, astfel Moisescu şi Chiliman asigurându-şi protecţie media, conform procurorilor.

Procurorii DNA descriu cum funcţiona mecanismul şpăgilor la primăria sectorului 1: Moisescu ar fi cerut şi încasat banii de la firme, cu ajutorul consilierei lui Chiliman şi a consilierului local Brad, iar Andrei Chiliman ar fi asigurat derularea fără probleme a contractelor pentru firmele favorizate.

Banii primiţi se împărţeau după următoarea schemă, susţine DNA: 30% ajungeau la Chiliman, 15% la Moisescu, câte 15% la consiliera Costescu şi la consilierul Brad, iar 10% la PNL sector 1. Restul de 15% erau consideraţi cheltuieli „operative”, fiind folosiţi la plata diverşilor funcţionari din primărie care sprijineau activitatea grupului Moisescu-Chiliman.

DNA arată că grupul lui Chiliman ar fi primit de la două firme, Straco şi Romair Consulting, suma totală de aproape 39 de milioane de lei (peste 8,5 milioane de euro), în perioada 2007-2014. Banii reprezentau un comision de 10% din plăţile efectuate de Primărie în baza contractelor cu aceste firme, pentru lucrări de construcţii, precum anveloparea blocurilor din sector.

Andrei Chiliman mai are două dosar penale. Într-unul este trimis în judecată de procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria sectorului 1, pentru abuz în serviciu, alături de Petrică Ionescu, directorul Direcţiei Utilităţi Publice din Primărie,  şi de Georgiana Derdene, şefă serviciu în Serviciul Utilităţi Publice. Ei sunt acuzaţi că ar fi acordat ilegal autorizaţie de funcţionare unei terase, în ciuda opoziţiei ferme a unor vecini, dar şi a deciziei negative a Consiliului Local sector 1.

Al doilea dosar penal al lui Chiliman este tot la DNA, unde primarul suspendat este urmărit penal pentru abuz în serviciu şi complicitate la distrugere. Chiliman este acuzat că a autorizat o persoană, în perioada aprilie-decembrie 2008, să distrugă prin folosirea de utilaje grele mai multe construcţii monument istoric – anexele Palatului Ştirbei, de pe Calea Victoriei din Bucureşti. Astfel, pivniţa, împrejmuirile şi aripa de nord ale Palatului Ştirbei, precum şi vestigiile din subteran au fost distruse, fără niciun aviz arheologic, arată DNA.

3. Neculai Onţanu, sectorul 2: terenul-şpagă de 4,2 milioane de euro, din care generalul Oprea şi-a luat partea

Neculai Onţanu, fost membru PSD, actualmente UNPR, conduce sectorul 2 de 16 ani, fiind suspendat din funcţie în martie 2016, după ce a fost reţinut şi pus sub urmărire penală de procurorii DNA, pentru luare de mită.  În acelaşi dosar a fost reţinută şi nepoata lui Gabriel Oprea, avocata Loredana Radu, cea care l-a reprezentat în trecut atât pe Oprea, cât şi pe Victor Ponta şi care este acuzată de un doctorat plagiat.

Procurorii arată că în perioada 2006-2007, Neculai Onţanu ar fi acceptat să primească mită de la un beneficiar al unor drepturi litigioase, pentru a asigura reconstituirea dreptului de proprietate asupra mai multor terenuri, în suprafaţă totală de 83.500 de metri pătraţi, din sectorul 2.

Onţanu a fost denunţat la DNA de fostul patron dinamovist Cristian Borcea, cel cu care ar fi negociat direct şpaga, dar şi de omul de afaceri Dragoş Dobrescu, beneficiarul terenurilor.

După ce au fost emise titlurile de proprietate, Onţanu ar fi primit şpagă un teren de 1.500 de metri pătraţi pe bulevardul Barbu Văcărescu, din sectorul 2. Tranzacţia s-a făcut prin intermediul unor contracte de vânzare-cumpărare fictive, către avocata Loredana Radu şi o altă persoană indicată de primar, conform DNA.

Ulterior, în noiembrie 2007, Onţanu a vândut terenul respectiv, o parte către Loredana Radu, căreia i-au revenit 1.000 de metri pătraţi. Preţul de vânzare consemnat la notar era de 50 de euro pe metru pătrat, astfel că Loredana Radu ar fi urmat să plătească 50.000 de euro. O altă persoană, coleg de partid în PSD cu Onţanu, care a primit restul de 500 de metri pătraţi, ar fi urmat să plătească 50.000 de euro către Onţanu, adică 500 de euro pe mp.

„În realitate nu s-a achitat nicio sumă de bani, cele două contracte au avut un caracter fictiv, terenurile fiind transferate în contul mitei promise primarului Onţanu Neculai, la indicaţia acestuia”, arată DNA.

Conform DNA, valoarea de piaţă a terenului era de 4,2 milioane euro, cu această sumă fiind revândut de altfel de către cei doi intermediari, la scurt timp după semnarea hârtiilor fictive.

Mai departe, Loredana Radu şi-a vândut partea de teren unchiului ei, generalul Gabriel Oprea, preşedintele UNPR şi apropiat de Onţanu, arată o investigaţie RISE Project-Centrul de Investigaţii Media.

Un an după ce a primit terenul de la Onţanu, în decembrie 2008, Loredana Radu a vândut acest teren de 1.000 de metri pătraţi către Gabriel Oprea, contra unui preţ consemnat în actele oficiale ca fiind de 400.000 de euro, deci de 8 ori mai mult decât preţul cu care îl achiziţionase. Valoarea de piaţă a terenului era însă de şapte ori mai mare, de 2,8 milioane de euro, arată procurorii DNA în referatul cu propunerea de arestare preventivă pe numele lui Onţanu.

Pe terenul respectiv, Loredana Radu a obţinut autorizaţie de construcţie pentru un hotel de zece etaje, iar construcţia a început să se ridice sub forma unui imobil de şase etaje, pe malul lacului Colentina. Autorizaţia a fost semnată tot de primarul sectorului 2, Neculai Onţanu.

În 2011, Oprea i-a cedat în proprietate terenul şi hotelul fiicei sale, Ana Maria Oprea. Construcţia nu apare în nicio declaraţie de avere a lui Gabriel Oprea.

Într-un dosar desprins din cel al lui Onţanu este anchetat şi Toma Şutru, secretarul Consiliului Local al sectorului 2, tot în legătură cu Loredana Radu. Şutru este acuzat că în 2007 ar fi primit mită 2 milioane de euro, pentru a asigura restituirea unor terenuri în sectorul 2. Mita lui Şutru ar fi fost mascată printr-un contract de vânzare-cumpărare fictiv, prin care mituitorul ar fi cumpărat de la o rudă a lui Şutru un teren inutilizabil economic, traversat de linii de înaltă tensiune, care valora în realitate doar 215.000 euro. Banii au fost folosiţi ulterior pentru investiţii imobiliare din România şi Spania, conform DNA.

4. Robert Negoiţă, sectorul 3: „campionul” investiţiilor inutile, evaziune fiscală de 77 de milioane de lei

Robert Negoiţă (PSD) conduce sectorul 3 din 2012. El este cel mai mare datornic persoană fizică la stat, conform ANAF, care arată că Negoiţă are datorii la bugetul de stat şi la cele de asigurări de 232 de milioane de lei (peste 51 milioane de euro).

Din aprilie 2016, Negoiţă este urmărit penal de DNA pentru evaziune fiscală, el fiind acuzat că nu a plătit TVA în valoare de peste 77 de milioane de lei, în perioada 2005-2009, timp în care a vândut în nume propriu 1.250 de apartamente şi locurile de parcare aferente, fără să se înregistreze ca persoană impozabilă în scopuri de TVA. Negoiţă nu ar fi declarat TVA în valoare de 77.148.021 lei.

Ansamblurile rezidenţiale ale lui Negoiţă sunt situate în Voluntari şi în Popeşti Leordeni.
Prin vânzarea celor 1.250 de imobile, în perioada ianuarie 2006-iulie 2009, Negoiţă a obţinut venituri de peste 364 de milioane de lei. Activitatea sa este calificată de DNA drept activitate economică, similară cu cea a unui prestator de servicii sau comerciant, pentru care ar fi avut obligaţia să plătească TVA.

„Pentru a evita plata obligaţiilor fiscale aferente veniturilor realizate, Negoiţă Robert Sorin a folosit un procedeu ingenios prin care cheltuielile cu realizarea imobilelor, în nume propriu, au fost evidenţiate contabil şi declarate fiscal de societăţile pe care le administra, însă veniturile nu au fost evidenţiate. Prin urmare, raportat la cele trei ansambluri rezidenţiale, Negoiţă Robert Sorin nu a declarat activitatea economică prestată ca persoană impozabilă în scopuri de TVA”, mai arată DNA.

Astfel, deşi imobilele apar ca fiind construite în acte de persoana fizică Robert Negoiţă, după finalizare acestea au fost prezentate la toate târgurile imobiliare drept aparţinând unei firme de-a lui Negoiţă.

De asemenea, sectorul 3 condus de Robert Negoiţă a ieşit în evidenţă faţă de restul sectoarelor într-un raport al Curţii de Conturi privind cheltuirea banilor pe spaţiile verzi şi pe obiectele de mobilier urban. În total, în perioada 2007-2014 (inclusiv în mandatul fostului primar, Liviu Negoiţă de la PDL), în sectorul 3 s-au cheltuit aproximativ 230 de milioane de euro pe aceste obiective, cel mai mult dintre toate sectoarele Capitalei. De multe ori, banii au fost însă aruncaţi pe fereastră, arată inspectorii Curţii de Conturi.

Bulevardul Unirii a fost reamenajat parţial ilegal, pe 7 milioane de euro doar în 2014, de Robert Negoiţă, cu tot cu spaţii care nu intrau în jurisdicţia sectorului, iar uneori cu lucrări făcute de mântuială. Sute de bănci noi, de 700.000 de euro, puse de fostul primar Liviu Negoiţă, au fost scoase din uz de Robert Negoiţă după doar un an. De asemenea, au fost plantaţi arbuşti care s-au uscat rapid sau pe care s-au plătit sume exorbitante, mai mari de 100 de ori decât în anii precedenţi.

Curtea de Conturi arată cum s-au cheltuit ilegal aproape 2 milioane de euro în anul 2013, sub mandatul lui Robert Negoiţă, banii fiind recuperaţi după auditul Curţii. Astfel, 3 milioane de lei au fost decontaţi în 2013 pentru acoperirea cu gazon a unor suprafeţe mai mari decât cele reale, pentru plantarea unui număr de arbuşti şi trandafiri mai mic decât cel facturat sau pe decontarea de două ori a aceloraşi lucrări. O altă halcă de plăţi ilegale a fost descoperită de Curtea de Conturi tot pe anul 2013 şi se ridică la 4,5 milioane lei. Metoda a semănat: plata dublă pentru aceeaşi prestaţie, arbuşti plătiţi, dar nelivraţi, precum şisupradimensionarea notei de plată a lucrărilor de decolmatare şi întărire a malurilor la lacurile din parcul IOR (Titan).

Inspectorii Curţii de Conturi caracterizează drept „o situaţie deosebită” amenajarea spaţiilor verzi la nivelul sectorului 3 prin Programul de reabilitare a domeniului public, exemplificând cum a acordat primăria lui Robert Negoiţă o atenţie deosebită obiectivului Bulevardul Unirii – cel care acum se remarcă prin o mulţime de pergole din lemn, colorate pestriţ, precum şi prin dale ornate cu o gresie extrem de alunecoasă.

În total, în 2014, primăria Sectorului 3 a cheltuit peste 120 de milioane de lei (peste 27 milioane de euro) pe amenajarea peisagistică şi întreţinerea spaţiilor verzi. Un sfert din aceşti bani au fost băgaţi doar în amenajarea Bulevardului Unirii - peste 32 de milioane de lei (peste 7,25 milioane euro), adică peste un sfert din toţi banii alocaţi întregului sector pentru spaţiile verzi.

Cu toate acestea, nu spaţiile verzi au avut de câştigat după investiţia aprobată de Robert Negoiţă: 63% din lucrările efectuate în 2014 pe Bulevardul Unirii au fost amenajarea de structuri de beton de diverse culori, borduri şi rigole din granit, pavaj ornamental din granit şi garduri metalice care sunt lucrări de investiţii de amenajare a trotuarelor pe această arteră.

Pe restul de 37% din lucrări, care au privit spaţiul verde, Primăria lui Negoiţă a plătit aproape 7 milioane de lei. Cele mai multe spaţii verzi de pe această arteră nici măcar nu se află însă în administrarea sectorului 3, ci a Primăriei Capitalei, prin Administraţia Străzilor, arată Curtea de Conturi.

5. Cristian Popescu Piedone, sectorul 4: semnătura care a dus la tragedia „Colectiv”

Cristian Popescu Piedone a condus sectorul 4 din 2008 până în noiembrie 2015, când a demisionat ca urmare a tragediei din clubul „Colectiv”, în urma căreia au murit 64 de persoane în incendiul din fosta fabrică Pionierul sau ca urmare a rănilor.

Piedone a fost acuzat de abuz în serviciu, procurorii DNA arătând că acesta a eliberat acordurile şi autorizaţiile de funcţionare ale clubului Colectiv „într-o modalitate care a încălcat prevederile legale referitoare la securitatea la incendiu” şi fără respectarea ulterioară a obligaţiei de a efectua controale periodice.

Autorizarea ilegală a clubului ar fi adus un folos necuvenit în valoare de 62.298 de lei pentru clubul Colectiv, dar şi punerea punerea în pericol permanent a vieţii şi sănătăţii persoanelor care au ajuns în Colectiv de la începutul lui 2015 şi până la producerea tragediei, funcţionarea sa fiind acceptată în lipsa măsurilor tehnice de prevenire sau reducere a urmărilor în caz de incendiu.

Procurorii arată că absenţa verificărilor în legătură cu cerinţele de securitate la incendiu au făcut imposibilă luarea măsurilor tehnice prin care incendiul de la Colectiv ar fi putut fi evitat sau ar fi avut urmări mai puţin grave.

„Omisiunea verificării, de către inculpaţi a îndeplinirii cerinţelor de securitate la incendiu, prealabil autorizării SC Colectiv Club SRL, a făcut inapte măsurile tehnice, operative care ar fi putut să prevină sau să reducă urmările din data de 30.10. 2015, în condiţiile izbucnirii incendiului în club. În acest fel există o legătură de cauzalitate mediată între îndeplinirea defectuoasă a atribuţiilor de serviciu de către inculpaţi, rezultatul dramatic şi prejudiciul adus părţilor civile din prezenta cauză, fiind antrenată răspunderea în solidar cu partea responsabilă civilmente, Sectorul 4 al municipiului Bucureşti”, arată procurorii.
Procurorii DNA îl mai acuză pe Piedone că, într-o manieră similară, a emis autorizaţia şi acordul de funcţionare pentru un restaurant din sectorul 4, care nu deţinea avizul de securitate la incendiu.

90 de persoane, răniţi şi rude ale celor care au murit în clubul Colectiv, s-au constituit părţi civile în acest dosar, aceştia cerând, în total, despăgubiri de aproape 30 de milioane de euro. 27 dintre ele sunt victime directe ale incendiului din club, iar 63 sunt rude ale celor decedaţi. Aceştia au cerut drept daune sume care variază între 30.000 euro şi 2.000.000 euro.

În dosar sunt date ca exemplu suferinţele fizice şi traumele psihice prin care trec răniţii şi rudele celor care au decedat.

6. Marian Vanghelie, sectorul 5: două dosare, 30 de milioane de euro din „comisioane”

Marian Vanghelie (fost PSD) a condus sectorul 5 timp de 15 ani, până în aprilie 2015, când a fost arestat preventiv pentru fapte de corupţie. Vanghelie a stat în arest 4 luni, până când procurorii DNA l-au trimis în judecată, în iulie 2015.

Vanghelie este acuzat de luare de mită, abuz în serviciu şi spălare de bani. Conform DNA, în perioada 2006-2014, Vanghelie ar fi primit mită de la omul de afaceri Marin Dumitru, prin intermediul vărului său, Sorin Mircea Niculae şi a Laurei Ciocan (şefa Economatelor din sectorul 5), şpăgi în valoare de 30,4 milioane de euro, care reprezentau un comision de 20% din contractele câştigate de firmele omului de afaceri cu Primăria sectorului 5. Valoarea totală a contractelor primite de Marin Dumitru s-a ridicat la peste 738 de milioane de lei (aproximativ 165 de milioane de euro), conform DNA.

Vanghelie ar fi primit banii atât cash, cât şi prin încheierea de contracte fictive între firma omului de afaceri şi firme controlate de Vanghelie prin apropiaţii săi. Vanghelie a indicat de asemenea transferul dreptului de proprietate a două vile în valoarea de 650.000 de euro către persoane apropiate de el. Şpaga a fost primită şi sub formă de cedare a unor firme către apropiaţii lui Vanghelie, mai arată DNA – firma Splai SA ar fi fost cedată de Dumitru apropiaţilor lui Vanghelie, Carla Dinu şi Adrian Murgoci, şoferul său, mai susţine DNA.

Vanghelie a mai folosit banii primiţi la plata unor cheltuieli de campanie electorală, dar şi la organizarea „Vanghelioanelor”, petrecerile de Revelion din sectorul 5. Banii s-au mai dus către renovarea magazinului Fashion Brand Management, deţinut de concubina sa, Oana Niculescu Mizil, dar şi a unor sedii ale PSD, conform DNA.

Pentru a asigura banii de şpagă proveniţi tot din banii publici ai Primăriei Sectorului 5, contractele cu firma lui Marin Dumitru erau umflate la costuri. De fapt, costurile reale ale lucrărilor erau de maximum 60% din valoarea contractelor, conform DNA. Prejudiciul provocat bugetului sectorului 5 de Vanghelie şi complicii săi a fost de peste 295 de milioane de lei, conform DNA.

Şpaga pentru Vanghelie era mascată prin intermediul unor contracte între firma controlată de Marin Dumitru, Premier Palace SRL, şi unele firme controlate prin interpuşi de Vanghelie, arată DNA. Aceste firme erau Bucureşti S.A. şi Fashion Brand Management, controlate de vărul său Mircea Sorin Niculae, respectiv de concubina sa, Oana Mizil, dar şi Economat Sector 5 SRL, condusă de Laura Ciocan.

În interceptările depuse de procurorii DNA la dosar, Vanghelie încerca să impresioneze o martoră, pe Carla Dinu, pentru a nu depune mărturie împotriva sa, spunând că poate ajunge la preşedintele Klaus Iohannis, prin intermediul realizatorului tv Rareş Bogdan. Femeia primise cele două vile de la Marin Dumitru.

Procurorii DNA îl urmăresc penal pe Marian Vanghelie şi într-un al doilea dosar, în care îl acuză de abuz în serviciu în legătură cu atribuirea a două contracte publice de salubrizare, în valoare de peste 6,4 milioane de lei, care vizau curăţenia pe 147 de străzi din sectorul 5.

Cele două contracte au fost încheiate pe o perioadă de 3 luni, în luna mai 2008, cu posibilitate de prelungire prin acte adiţionale, Primăria lui Vanghelie invocând o situaţie de urgenţă. La sectorul 5, salubrizarea se făcea cu o secţie proprie, la care erau angajate 627 de persoane, conform DNA.

Pentru a justifica atribuirea acestor contracte, prin negociere fără anunţ de participare, Marian Vanghelie a aprobat trei documente, toate cu acelaşi număr de înregistrare, arată DNA. Motivele invocate nu arată însă existenţa unei stări de urgenţă, de altfel propria secţie de salubrizare a Primăriei continuând să funcţioneze chiar şi după atribuirea celor două contracte.

Prejudiciul stabilit de DNA în dauna Primăriei sectorului 5 este de peste 2 milioane de lei.

Citește și: