28 vizualizări 9 iun 2009

Pentru a ajunge din urmă ţările vest-europene din punctul de vedere al dezvoltării infrastructurii rutiere, România ar avea nevoie de investiţii de 180-210 miliarde de euro eşalonate pe următorii 100 de ani, consideră specialiştii companiei de consultanţă AT Kearney, care au realizat un studiu pe această temă.

„Din această sumă totală, calculată la preţurile actuale ale materialelor de construcţii şi care include şi drumurile naţionale, şi cele judeţene şi comunale, 30-40% ar fi necesar pentru construcţia de autostrăzi“, a declarat pentru Gândul consultantul Ion Cârciumaru, autorul studiului. Făcând o medie, rezultă că România ar trebui să aloce în fiecare an, din resurse proprii, din finanţări europene sau din credite externe aproximativ 600 milioane de euro pentru a construi autostrăzi.

Oficialii Ministerului Transporturilor sunt însă mai ambiţioşi şi susţin că suma este prea mică în comparaţie cu planurile instituţiei. „Este prea puţin în comparaţie cu ce avem nevoie. Conform calculelor noastre, pentru următorii patru ani ar fi necesară o sumă de opt miliarde de euro numai pentru autostrăzi, dintre care în primul an 1,5 miliarde“, a declarat pentru Gândul directorul Direcţiei infrastructură rutieră şi concesiuni din minister, Adrian Ionescu.

600 milioane în 2008, un miliard în 2009

Şi totuşi, pentru anul în curs, Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) are la dispoziţie, din toate sursele de finanţare, numai un miliard de euro pentru autostrăzi, cu o treime mai puţin decât necesarul enunţat de oficialii ministerului. Anul trecut, compania a avut alocată o sumă de numai 2,11 miliarde de lei (nici 600 milioane de euro, la cursul de schimb de la acea vreme) destinată autostrăzilor.
În total, bugetul CNADNR pe 2008 a fost de 5,86 milioane de lei. Pe finalul mandatului Guvernului Tăriceanu, şefii de la drumuri au solicitat pentru 2009 un buget de cinci ori mai mare decât în 2008, suma cerută fiind de 25,52 miliarde de lei. Din acest total însă numai 2,1 miliarde ar fi urmat să fie direcţionaţi către construcţia de autostrăzi. Cel mai important proiect de infrastructură, Autostrada Transilvania, parafat pe finalul guvernării Adrian Năstase, a beneficiat până acum de alocări bugetare de 670 miliarde de euro, rezultând numai 18 km la stadiul de bitum.

Consultanţii de la AT Kearney sunt de părere că ţările est-europene au un mare potenţial de creştere în domeniul construcţiei de drumuri. Cele mai mari rate de creştere sunt aşteptate în România, Rusia şi Slovacia, se arată în studiul citat, care subliniază însă că, chiar dacă ţara noastră se situează pe primul loc, ambiţiosul program de dezvoltare a infrastructurii este extrem de dependent de finanţarea de la Uniunea Europeană.
Raportat la suprafaţa totală a ţării, numărul de kilometri de şosele, fie ele autostrăzi, drumuri naţionale, judeţene sau comunale, arată un coeficient de 0,34, de patru până la 14 ori mai mic decât în ţările vest-europene, mai remarcă autorii studiului. Ei mai subliniază şi faptul că, până la îndesirea reţelei de infrastructură rutieră, o preocupare urgentă a României ar trebui să fie repararea sau modernizarea a jumătate din drumurile existente.

Citește și: