Dorin Oancea
2174 vizualizări 28 apr 2019

Liderii celor trei companii erau optimişti la acel moment, vorbind de servicii create şi optimizate special pentru nevoile individuale ale clienţilor, la scară globală, de o calitate excelentă a serviciilor la nivel globalprecum şi de servicii inovatoare care vor putea fi folosite la nivel mondial.

De atunci dezvoltarea reţelelor de comunicaţii de generaţia a cincea a urmat un parcurs care a inclus în lume o serie de aspecte tehnice şi de securitate, în timp ce în România introducerea 5G a devenit mai degrabă o problemă financiară, licitaţia de atribuire a licenţelor fiind văzută ca o soluţie pentru echilibrarea bugetului de stat.

Înainte de orice, ce ar trebui să aducă nou 5G? Viteze: downloadul şi browsingul ar trebui să fie de 10 până la 20 de ori mai rapide, realitatea virtuală şi cea augumentată ar putea fi disponibile oricând, oraşele ar deveni inteligente, intenet of things la îndemâna oricui, roboţii şi automobilele vor comunica între ele. Dar va trebui ca utilizatorii să îşi schimbe telefoanele, iar serviciile s-ar putea dovedi mai scumpe.

Şi tot între 2016 şi 2019, 5G s-a transformat dintr-un serviciu tehnic într-o problemă de securitate naţională, după ce Statele Unite au acuzat compania Huawei că spionează prin intermediul echipamentelor furnizate şi a recomandat aliaţilor să renunţe la utilizarea acestora. Unele state au procedat aşa, cum ar fi cazul Australiei, în timp ce oficialii de la Bruxelles au dezvăluit, la finele lunii martie, un plan destinat tuturor ţărilor din cadrul Uniunii Europene pentru contracararea potenţialelor riscuri de securitate ale noilor reţele 5G. Concret, cele 28 de state din cadrul Uniunii Europene au la dispoziţie trei luni pentru a efectua evaluări naţionale privind riscurile, iar apoi alte 15 luni pentru a acţiona în sensul înăspririi standardelor europene pentru protejarea infrastructurii esenţiale de comunicaţii.

Recomandarea a fost formulată în contextul în care Uniunea Europeană a lansat o serie de proceduri pentru licitaţii în domeniul tehnologiei 5G. „Tehnologia 5G va transforma economia noastră şi societatea, deschizând oportunităţi masive pentru cetăţeni şi companii. Dar nu putem accepta aceste activităţi fără a avea securitate totală. Trebuie să luăm în serios aceste riscuri şi trebuie să ne grăbim", a declarat Andrus Ansip, vicepreşedinte al Comisiei Europene responsabil de Piaţa unică digitală.

Comisia Europeană le-a cerut statelor membre UE să efectueze evaluările de securitate naţională în cazul reţelelor 5G până la sfârşitul lunii iunie, ţinând cont de "riscurile asociate comportamentului furnizorilor sau operatorilor, inclusiv din ţări terţe".

Aceste rezultate vor fi utilizate pentru elaborarea unei evaluări la nivelul Uniunii Europene până în octombrie 2019 şi pentru stabilirea măsurilor de contracarare până în decembrie 2019. Statele membre vor trebui să decidă până în octombrie 2020 dacă sunt necesare măsuri suplimentare. Un calendar mult prea relaxat, spun specialiştii. Matthew Howett, fondatorul companiei de cercetare Assembly, a declarat: "Se poate înţelege de ce vor un cadru comun, dar este amuzant acel calendar. Nu are nicio logică. Suntem într-o competiţie mondială pentru lansarea acestei tehnologii. Calendarul este incompatibil cu celălalt obiectiv al UE - de a fi lider în domeniul 5G".

Compania Huawei a salutat abordarea "obiectivă şi proportionată" a Comisiei Europene privind standardele de securitate în domeniul 5G. „Huawei înţelege preocupările de securitate pe care le au autorităţile europene de reglementare. Menţinem angajamentul ferm de a continua să colaborăm cu toate organismele de reglementare şi cu partenerii pentru a face un succes instalarea tehnologiei 5G în Europa", a declarat pentru FT Abraham Liu, reprezentantul Huawei la instituţiile europene.

În România aspectele tehnice par să fie mai puţin importante pentru autorităţi, care pun accent pe dimensiunea financiară a licitaţiei 5G. Astfel, bugetul pentru acest an prevede venituri excepţionale de 2,1 miliarde de lei din închirierea benzilor de frecvenţă 5G, un nivel semnificativ superior faţă de cel avut în vedere în varianta iniţială a bugetului aferent anului anterior, care evalua aceste venituri la 1,3 miliarde de lei. Consiliul Economic şi Social remarca că este foarte probabil ca taxarea suplimentară a sectorului telecom prin OUG nr. 114/2018 şi OUG 19/2019 să fie de natură să facă problematică obţinerea acestor venituri, având în vedere posibilele reevaluări ale planurilor de expansiune de către operatorii din domeniu.

După apariţia OUG 114 care introduce o taxă pe cifra de afaceri a companiilor din telecom, acestea au anunţat atât majorări de tarife, cât şi posibilitatea de a nu participa la licitaţia privind tehnologia 5G care urmează a avea loc în acest an. Miroslav Majoros, CEO al grupului Telekom România, a fost printre primii care a avansat ideea că o investiţie ar fi greu de justificat, analizând costul potenţial al participării la licitaţie în condiţiile create de OUG 114/2018 (nemodificată la momentul declaraţiei). „În mod normal la aceste licitaţii se vând licenţe radio pe o perioadă de 15 ani. Şi atunci îţi faci calcule, un plan de business pe 15 ani – iar noi înţelegând piaţa locală, ştiind gradul de competiţie, cunoscând situaţia de ansamblu de pe piaţă estimăm că în aceste condiţii sunt foarte multe semne de întrebare în legătură cu beneficiul unei asemenea investiţii”, a declarat Majors.

Întrebat dacă Telekom îşi permite să nu participe la licitaţia 5G, şeful Telekom a răspuns că grupul nu se poate arunca într-o licitaţie dacă planul de business nu are sens. „Ne-am putea permite să ne aruncăm într-o licitaţie care ar însemna o pierdere sigură? Suntem într-un business financiar, nu suntem o organizaţie caritabilă. Desigur ne putem imagina că în mod potenţial condiţiile vor fi foarte defavorabile. Şi vreau să spun foarte nefavorabile. Atunci nu vom participa. Eu sper cu tărie că vor fi condiţii rezonabile la licitaţie, aşa cum au fost în cele mai multe ţări europene”.

Şi asociaţia Romanian Business Leaders a avut o poziţie asemănătoare. Dragoş Roşca, preşedintele asociaţiei, aprecia recent că firmele din telecomunicaţii şi-ar putea reconsidera investiţiile în noile reţele 5G, care ar reprezenta acum pentru economie ce a însemnat introducerea fibrei optice în urmă cu 15 – 20 de ani: dezvoltarea infrastructurii IT, care, alături de facilităţile fiscale pentru companiile de specialitate, au dus la dezvoltarea sectorului care asigură acum în jur de 10% din PIB.

Ministrul Comunicaţiilor Alexandru Petrescu s-a declarat, totuşi, optimist, vorbind de un acord cu operatorii telecom şi o licitaţie pe 5G în condiţii bune. Într-un interviu acordat MEDIAFAX în martie ministrul vorbea de intenţia este de a organzia licitaţia pentru 5G la sfârşitul anului 2019, iar neînţelegerile cu unii jucători pe piaţă să poată fi rezolvate prin negocieri. "Intenţia certă este de a avea această licitaţie pentru 5G la sfârşitul anului 2019. Eu cred că 5G constituie un punct de cotitură în industria comunicaţiilor din lume, nu doar la nivelul Uniunii Europene. Pe de altă parte, Ordonanţa are două component foarte importante şi ele sunt distincte. Prima componentă este de a identifica un punct de echilibru între profitul obţinut de operatorii din piaţa de telefonie mobilă şi capitalul pe care statul îl colectează la bugetul de stat din prisma activităţilor", a declarat ministrul Comunicaţiilor.

La rândul său ANCOM apreciază că instalarea şi utilizarea reţelelor 5G în România va duce la crearea a 252.000 de locuri de muncă şi va avea un efect de multiplicare de 4,7 miliarde euro, conform Strategiei 5G pentru România. Într-o altă abordare de analiză prospectivă, transformarea mijlocită de investiţiile în IoT şi digitalizarea industrială în România vor aduce creşteri semnificative ale cifrei de afaceri din industrii inteligente, de la 3,7 miliarde dolari în 2020 la 9 miliarde dolari în 2026.

Aportul 5G la realizarea acestor valori este estimat să ajungă la 40% în perspectiva anului 2026. 5G poate contribui substanţial la susţinerea politicilor industriale, răspunzând astfel necesităţilor reale din România, mai arată documentul. Extrapolând pentru România rezultatele unui studiu despre 5G pentru Smart Cities, într-un oraş de dimensiunile Bucureştiului s-ar putea crea aproximativ 50.000 de muncă, 10.000 în oraşe precum Cluj sau Iaşi, iar la Lugoj aproximativ 400.

Pentru România, necesarul de investiţii în 5G este prognozat la 2,3 miliarde de euro.

Necesarul de investiţii la nivelul Uniunii Europene pentru tehnologia 5G este de 56-58 miliarde euro la nivelul anului 2025, ceea ce înseamnă o investiţie medie de 145 euro pentru un utilizator european, cu 7% mai mult decât în cazul 4G şi cu 20% mai mult decât 3G, arată aceeaşi strategie.

Şi în lume perspectivele sunt optimiste: furnizorul suedez de echipamente de telecomunicaţii Ericsson apreciază că abonamentele 5G vor creşte cu 50% în 2024, la 1,5 miliarde, acoperind peste 40% din populaţia lumii. America de Nord şi Asia de Nord-Est sunt aşteptate să fie primele zone care adoptă noua tehnologie, furnizorii majori de servicii de telecomunicaţii americani urmând a oferi 5G din acest an sau din 2019, iar reţelele majore globale din 2020.

Primele abonamente 5G din Europa ar urma să apară în 2019, arată Ericsson în Mobility Report. Industria de echipamente de telecomunicaţii va traversa o perioadă dificilă, pe măsură ce cererea de echipamente 2G, 3G şi 4G va scădea, iar solicitările pentru următoarea generaţie vor spori abia peste doi ani.

Ericsson estimează un total de 8,9 miliarde de abonamente pentru telefoane mobile la finele lui 2024, de la 5 miliarde la finele acestui an.

Prognozele unor actori globali din domeniu arată că numărul de utilizatori 5G va ajunge la 1 miliard în 2023, beneficiile estimate din 5G sunt pe măsură, fiind aşteptate să se manifeste pe multiple planuri, atât pentru consumatori, cât şi pentru producătorii de bunuri şi servicii, publice sau private. Efectele de multiplicare în ansamblul Uniunii sunt estimate la 142 miliarde euro şi 2,4 milioane locuri de muncă; doar pentru România, efectele de multiplicare sunt estimate la 4,7 miliarde euro şi respectiv crearea a peste 252.000 locuri de muncă. Efectele noii tehnologii estimate pentru patru sectoare (autovehicule, transporturi, utilităţi şi sănătate) arată beneficii de 62,5 miliarde euro/anual, la nivelul UE.

Într-o altă abordare de analiză prospectivă, transformarea mijlocită de investiţiile în IoT şi digitalizarea industrială în România vor aduce creşteri semnificative ale cifrei de afaceri din industrii inteligente, de la 3,7 miliarde dolari în 2020 la 9 miliarde dolari în 2026. Aportul 5G la realizarea acestor valori este estimat să ajungă la 40% în perspectiva anului 2026.

În studiul de impact privind implementarea 5G în Europa, mediul de afaceri este aşteptat să obţină 55% din beneficiile 5G la nivelul anului 2025.

 

Citește și: