Canadienii de la Eldorado Gold Corporation, care deţin 80% din Deva Gold SA, ar putea demara exploatarea pe bază de cianuri a aurului în perimetrul minier Certej, în judeţul Hunedoara, în 2016, într-un scenariu optimist, sunt de părere autorităţile locale.

Ceea ce la Bucureşti scoate în stradă, seară de seară, manifestanţii anti-Roşia Montană pare să nu îi deranjeze pe locuitorii din comuna Certeju de Sus care, potrivit primarului localităţii, Andrei Petru Cîmpian, consumă fără griji peşti prinşi din fostul iaz de decantare al minei închise în 2006. 

URMĂREŞTE LA FINAL DECLARAŢIA PRIMARULUI DIN CERTEJU DE SUS

Primarul din Certeju de Sus: cei ce mănâncă peşti din iazul cu cianuri îşi îmbunătăţesc viaţa sexuală

Mai mult, Cîmpian spune că peştii prinşi din iazul de decantare au efecte miraculoase asupra celor care îi consumă, contribuind la îmbunătăţirea vieţii lor sexuale, primarul dându-se exemplu pe el însuşi.

Iazul de decantare cu cianuri de la fosta mină Certej// sursa foto Primaria Certeju de Sus
 
Întrebându-l din nou pe primarul Petru Cîmpian despre efectele miraculoase ale apei din iazul de decantare, edilul spune că "a fost o glumă" la adresa celor care declară că apele sunt infestate cu cianuri.
 
"Este ca o glumă faţă de toţi oamenii care povestesc de calitatea apelor şi de măsura în care cianura le afectează. Exploatându-se 70 de ani cu cianuri, toate iazurile de decantare au fost infestate cu respectiva cianură, cum se vorbeşte. Este o pseudo-problemă, este o invenţie cianura. Utilizându-se atâţia ani de zile nu a fost afectată sănătatea populaţiei, aşa cum se trâmbiţează pe toate posturile", susţine primarul comunei Certeju de Sus.
 
 
sursa foto eldoradogold.com
 
În opinia lui Cîmpian, existenţa peştilor în fostul iaz de decantare reprezintă dovada că apele nu sunt afectate de cianuri, "mai ales că nu au fost aduşi, importaţi, puşi acolo, ci mama-natură a avut puterea magică să reabiliteze, fără probleme". 
 
"Am dus o găleată cu peşte din iazul de decantare la şedinţa comitetului de mediu"
 
El a povestit că, la un moment dat, a dus o găleată cu peşti din iazul de decantare celor care participau la o şedinţă a comitetului de mediu în care se discuta despre proiectul de la Certej.
 
"Nu glumesc. Eu personal am dus la şedinţa de mediu privind ecologizarea o găleată de peşte din iazul de decantare la exact 2 ani din momentul în care şi-a încetat activitatea şi a fost efectuată ultima deversare cu cianuri în respectivul iaz de decantare", a relatat Cîmpian.
 
 
Andrei Petru Cîmpian, primar Certeju de Sus//sursa foto mesagerulhunedorean.ro
 
Întrebat dacă a consumat şi el peşti din iazul cu cianuri, primarul ne-a asigurat că da şi că "multă lume mănâncă, fără probleme, şi vă garantez că nu are nimeni nimic".
 
Cât priveşte "efectul asupra relaţiilor intime", menţionat de Cîmpian? "Ce să le spui unor diabolici care vin să bată în cap cu poveşti din astea? Ce poţi să le spui altceva, decât cu probe, nu poveşti de adormit copiii. (...) Cianura nu există. Cantităţile sunt infime. De aia şi rezultatele laboratoarelor sunt bune", a conchis el. 
 

Iazul de decantare cu cianuri de la fosta mină Certej//sursa foto Primaria Certeju de Sus

"Eu am crescut cu cianuri, casa mea este la 500 de metri de un fost baraj cu cianuri, de la fosta mină", explică el, adăugând că peştii din apele iazului de decantare "nu au nici gheare, nici aripi şi nici nu pot să zboare".

Proiectul de la Certej aşteaptă decizia Tribunalului Bucureşti

Pe de altă parte, proiectul minier de la Certej, ce presupune folosirea cianurării pentru obţinerea aurului, este blocat în instanţă de aproape un an.

Canadienii de la Eldorado Gold Corporation, care deţin 80% din Deva Gold SA - societate ce deţine licenţa de exploatare a aurului -, vor afla în câteva săptămâni dacă îşi vor putea păstra sau nu acordul de mediu - primit de la Agenţia Regională de Protecţie a Mediului Timişoara.

Tribunalul Bucureşti urmează să dea în luna octombrie o decizie în procesul intentat în septembrie 2012 de Ministerul Mediului, prin Agenţia Naţională de Protecţie a Mediului, care a cerut anularea acordului de mediu pentru proiectul minier de la Certej. Ministrul Mediului, Rovana Plumb, a precizat, la acea vreme, că a solicitat cercetarea persoanelor responsabile de semnarea acestui acord “ilegal şi iresponsabil”.

În acest proces reclamant este Ministerul Mediului, prin Agenţia Naţională de Protecţie a Mediului, iar pârâţii sunt Agenţia de Protecţie a Mediului Timişoara şi Deva Gold SA, după cum ne-a specificat primarul din Certeju de Sus.

Primarul comunei Certeju de Sus ne-a mai declarat că în scenariul cel mai optimist canadienii de la Eldorado Gold Corporation ar putea începe în 2016 exploatarea aurului în perimetrul Certej. Valoarea investiţiei pe care intenţionează să o realizeze Eldorado Gold la Certej este de 270 de milioane de euro, pentru o perioadă de trei ani.

Diferenţa dintre exploatarea de la Certej şi cea de la Roşia Montană

Primarul Cîmpian spune că tehnologia ce va fi folosită pentru exploatarea aurului de la Certej este una mai puţin poluantă, comparativ cu cea de la Roşia Montană, chiar dacă ambele au la bază cianurarea.

"La Roşia Montană cianurarea se aplică şi pentru obţinerea concentratului aurifer şi, ulterior, pentru separarea metalelor. La noi, cianurarea se aplică doar în faza de separare a metalelor, concentratul se obţine fără cianurare", explică el.

sursa foto eldoradogold.com

Potrivit unor informaţii prezentate de organizaţiile de mediu, proiectul minier de la Certej, care ocupă o suprafaţă de 456 hectare, presupune procesarea a 45 milioane tone de minereu - cu o concentraţie de 1,8 grame de aur pe tonă de minereu - şi utilizarea unei cantităţi de cianură de sodiu de 1653 tone pe an, timp de 16 ani.

Ca şi în cazul proiectului Roşia Montană, reziduurile rezultate după prelucrare, inclusiv cele cu cianură şi metale grele, vor fi depozitate într-un iaz de decantare în aer liber cu o suprafaţă totală de 63 de hectare.

Pe de altă parte, Eldorado Gold a anunţat recent că va începe lucrările de explorare la perimetrele aurifere Brad, Deva şi Muncel, judeţul Hunedoara, în prima parte a trimestrului al patrulea.

Roşia Montană

Între timp, proiectul de la Roşia Montană a scos în stradă, seri la rând, mii de protestatari şi naşte dispute între premierul Ponta şi preşedintele Băsescu.

Recent, preşedintele Traian Băsescu a cerut Guvernului să retragă proiectul Roşia Montană din Parlament, apreciind că actul normativ conţine prevederi neconstituţionale. Şeful statului a susţinut că există riscul amplificării tensiunilor în societate şi a prelungirii lor, dar şi al unei legi care să fie declarate neconstituţională în final. "Cred că soluţia corectă pentru premier e să retragă urgent proiectul de lege pentru că riscul este tensionarea la maxim a societăţii, iar după o lună jumătate-două am afla că legea e neconstituţională", a spus Băsescu.

Şeful statului a adăugat că premierul Victor Ponta trebuie să-şi asume responsabilitatea într-un astfel de moment. "Ponta trebuie să scape de laşitate ca să fie prim-ministru, trebuie să renunţe la şmecherii", a comentat Băsescu.

Preşedintele a precizat că nu şi-a schimbat punctul de vedere faţă de exploatarea de la Roşia Montană, însă nu vrea să fie considerat partizanul niciuneia dintre tabere.

În urmă cu doi ani, preşedintele Băsescu declara că proiectul de la Roşia Montană, "trebuie să înceapă", motivând că ţara are nevoie de aur, pe care să-l ducă la rezerva BNR, iar astfel s-ar pune astfel la adăpost de noi turbulenţe financiare.

Investiţia Roşia Montană, blocată de mai mulţi ani din cauza disputelor privind protecţia mediului, a fost inclusă în Planul naţional de investiţii şi locuri de muncă lansat, în urmă cu o lună, de Guvern şi prezentată ca proiect de "exploatare cu noi standarde de mediu" de unde statul estimează beneficii de 78% din ceea ce generează proiectul.

Gabriel Resources a transmis atunci că negociază cu Guvernul creşterea participaţiei statului la Roşia Montană Gold Corporation de la 19,31% la maximum 25% şi a redevenţei plătite de la 4% la 6%.

Compania Gabriel Resources deţine în prezent 80,69% din proiectul Roşia Montană, restul fiind în posesia statului prin compania Minvest.

Cine caută aur în România

În prezent există trei licenţe de exploatare a aurului pe teritoriul României pentru companiile Roşia Montană Gold Corporation, Deva Gold şi Romaltyn. Toate cele trei companii aşteaptă să obţină avizele necesare pentru a începe exploatarea efectivă. Procedeul de extracţie a aurului, în cazul celor trei companii, are la bază cianurarea.

O firmă care vrea să caute aur poate solicita mai întâi, de la Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM) un permis de prospecţiuni, ulterior poate obţine o licenţă de explorare şi în final, dacă sondările au fost încununate de succes, poate obţine o licenţă de exploatare.

De la Roşia Montană ar putea fi extrase 250 de tone de aur, la Certej s-ar putea extrage circa 50 de tone, iar din sterilul din iazul de decantare de la Baia Mare se estimează că ar putea fi extrase 4 tone de aur, potrivit stirileprotv.ro.
 
Patrulaterul aurifer

Cele mai importante cantităţi de aur au fost găsite, de-a lungul anilor, în aşa-numitul patrulater aurifer al României. Este vorba de o zonă din Munţii Apuseni, care cuprinde minele din zona Roşia Montană, Bucium, Baia de Arieş, Almaş, Brad şi Săcărâmb.

infografic Corina Vârlan, gândul.info

De aproximativ şase ani, în România nu a mai fost extras niciun gram de aur, toate minele de aur fiind închise înainte de aderarea României la Uniunea Europeană, a declarat pentru gândul Alexandru Pătruţi, preşedintele ANRM.

În strategia industriei miniere a României pentru perioada 2008-2020 se arată că între 1990 şi 2006 producţia de concentrate aurifere în România a fost în total de 729.800 de tone, la care s-au adăugat 12.453 de tone de nămoluri aurifere.

Citește și: