Corina VÂRLAN
22638 vizualizări 20 mai 2014

Românii mint în CV-uri. La această concluzie a ajuns Irina Arsene la un an de la introducerea pe piaţa românească de resurse umane a unui serviciu despre care mulţi nici nu auziseră până atunci - background screening, pe scurt verificarea CV-urilor care ajung pe mesele specialiştilor în Resurse Umane ce recrutează candidaţi pentru ocuparea unor posturi vacante în companii.

După ce a lucrat timp de 12 ani în industria IT&telecom, tânăra antreprenoare a pus bazele Mindit, un start-up care se poate lăuda acum cu un portofoliu bogat în clienţi de renume ca Xerox, Samsung sau Stefanini.

Acum, Arsene spune că îşi doreşte ca până în anul 2018 serviciul pe care l-a introdus în România să ajungă o obişnuinţă la orice angajare şi să fie făcut nu doar pentru top management, ci şi "pentru doamna vânzătoare de la supermarket".

Cum s-a înfiinţat "Poliţia CV-urilor"

Irina Arsene a lucrat ani de zile pentru firme din industria IT.  A pornit, în 2001, ca programator pentru Unidec, iar în 2005 şi-a schimbat locul de muncă şi a obţinut un post de consultant telecom în ţară în cadrul companiei britanice Computaris.

"M-a plăcut foarte mult. Acest lucru s-a văzut şi în rezultatele care s-au concretizat la un moment dat în faptul că mi s-a propus să devin acţionar în firma în care am lucrat. M-am împrumutat la toţi prietenii şi am devenit acţionar. A venit într-un moment nepotrivit pentru mine financiar, dar am reuşit să fac rost de bani", a declarat pentru gândul Arsene, adăugând că astfel a ajuns membru cu drepturi în regulă în board-ul de conducere al companiei.

Un an mai târziu însă s-a ivit oportunitatea de a vinde Computaris şi odată cu acest moment posibilitatea de a porni pe o cale pe care şi-o dorea de mult - antreprenoriatul.

"Simţeam că pentru mine este un moment pentru schimbare, nu neapărat de industrie, o schimbare de carieră", povesteşte şefa Mindit. Trecerea de la IT la resurse umane a fost "sprijinită" însă de o clauză din contractul său de muncă ce o împiedica să lucreze un an în industria IT sau telecom. "M-am simţit fără mâini şi fără picioare pentru că acela era lucrul pe care ştiam să îl fac. Apoi, am realizat că este o oportunitate să mă gândesc ce mi-ar plăcea", explică Arsene.

De background screening ştia încă din perioada în care conducea echipa de Sales internaţională a Computaris şi angajase o persoană pe o poziţie în acelaşi departament, dar în Statele Unite. A luat astfel decizia de a pune bazele Mindit şi şi-a asumat provocarea de a forma în România o piaţă care până acum un an era aproape inexistentă, verificările făcându-se rar şi atunci cu firme din străinătate.

Arsene a pornit prin verificarea propriului CV, iar atunci când a văzut că serviciul poate fi furnizat, şi-a propus ca în cinci ani să facă din români candidaţi "mai oneşti".

"Eu am adus serviciul de background screening după modelul din State. Acolo se întâmplă acest lucru de 30 de ani. Se întâmplă şi în Europa de ceva timp, spre exemplu, de mai bine de 10 ani în Marea Britanie", povesteşte şefa "Poliţiei româneşti a CV-urilor".

Acum, chiar şi sute de CV-uri trec prin mâinile celor câţiva angajaţi ai Mindit în fiecare lună, totul doar după acordul celor verificaţi, iar portofoliul firmei deschise cu doar un an în urmă cuprinde din ce în ce mai multe nume binecunoscute ca Samsung, Xerox şi Stefanini.

Au existat şi companii din afara Capitalei care au apelat la serviciile introduse pe piaţă de Arsene ca Evalueserve din Cluj sau Electroalfa din Botoşani, dar şi simpli candidaţi care au considerat că un raport de verificare a CV-urilor lor le-ar aduce un punct în plus la angajare.

"Nu punem ştampile pe oameni. Îi încurajăm să fie oneşti"

Fie că au unele dubii la interviul de angajare şi vor să afle dacă un candidat are într-adevăr experienţa profesională şi studiile pe care le pretinde, fie că sunt filiale ale unor firme din străinătate sau au în vedere angajarea unor expaţi sau chiar a unor studenţi, firmele apelează la serviciile Mindit pentru a verifica trecutul celor cărora urmează să le ofere un post.

Timp de două săptămâni membrii echipei Irinei Arsene dau telefoane şi e-mail-uri atât instituţiilor de învăţământ, cât şi foştilor angajatori pentru a valida, rând cu rând, cele spuse în CV-uri.

FOTO: Silviu Matei/Mediafax Foto

Nu se opresc însă aici, ci caută informaţii despre candidaţii în cauză şi pe reţelele sociale, la tribunale sau în presă, în cazul persoanelor care urmează să ocupe locuri în top management.

Cazierul este verificat şi el pentru a asigura viitorul angajator al candidatului că acesta este unul real, nu unul falsificat.

La final, clientul primeşte un raport în care sunt menţionate toate aspectele din CV-uri şi eventualele discrepanţe din acestea şi realitate.

Costul unei astfel de verificări variază, în general, între 100 şi 200 de euro, dar poate ajunge chiar şi la 500 de euro, în funcţie de aspectele controlate.

"Noi nu punem ştampile pe oameni. Noi îi încurajăm prin tot acest proces să fie cât mai oneşti. Îi ajutăm să afle un feedback de la foştii angajatori, să afle ce scrie în presă sau în reţelele de socializare despre ei, îi ajutăm să afle dacă pe zona de istoric legal există poate altă persoană care, spre exemplu, are procese cu foştii angajatori", explică Arsene.

Care sunt cele mai grave "cosmetizări" întâlnite în CV-uri

Unii dintre români se străduiesc prea mult să îşi impresioneze viitorii şefi aşa că ajung să mintă în CV-uri în încercarea de a-şi adjudeca job-ul mult dorit. Există însă diferenţe între capitolele unde aceştia sunt predispuşi să mintă faţă de alţi europeni.

"În România se pune cel mai mult accent pe experienţa profesională, pe ce ai făcut la alţi angajatori, de aceea cele mai mari discrepanţe apar în aceste zone. Un sfert din ce am verificat noi au modificat datele în care au fost angajaţi. Cu alte cuvinte, dacă au avut o perioadă de 3 - 6 luni în care nu au fost angajaţi între două job-uri, au acoperit această pauză prelungind job-ul anterior", spune şefa Mindit.

Ea explică, totodată, că tot un sfert dintre CV-urile care sunt verificate în Anglia conţin discrepanţe majore, dar acolo acestea pot fi găsite la capitolul educaţie, având în vedere că britanicii pun mai mult accent pe educaţie decât pe experienţa profesională.

Sursă infografic: Mindit

Pe departe cel mai grav lucru întâlnit pe parcusul controlului CV-urilor a fost, la români, acela că au declarat un loc de muncă pe care nu l-au avut niciodată sau un angajator care nu există.

"Ni s-a întâmplat pe verificările făcute anul trecut ca 3% să declare un astfel de angajator fictiv în CV-uri. Mi se pare extrem de grav", spune şefa Mindit.

Diferenţe între realitatea de pe CV şi cea controlată apar şi în cazul instituţiilor de învăţământ absolvite de către candidaţi şi în cazul training-urilor la care aceştia spun că au participat.

Unii români ajung să îşi falsifice cazierele pentru a se angaja

Pe lângă controlul CV-urilor, cei de la Mindit verifică şi cazierele candidaţilor la cererea clienţilor lor. Surprinzător, pe parcursul primului an de activitate, s-au descoperit probleme şi la acest capitol.

"Multă lume se întreabă dacă am ajuns aşa de rău, încât să fie lume care să îşi falsifice cazierul. Răspunsul din practică este <da>, dar nu cred că am ajuns aşa de rău, ci cred că se întâmplă în toată lumea", spune Irina Arsene.

Ea explică, totodată, că astfel de practici pot fi întâlnite în cazul clienţilor care angajează şoferi de TIR unde în procesul de recrutare este obligatoriu cazierul.

Tot din experienţă, Arsene povesteşte că a aflat că pentru a-ţi falsifica în Timişoara cazierul trebuie să scoţi din buzunar doar 40 de lei.

Postările pe Facebook pot pune beţe în roate la angajare

În raportul pe care cei de la Mindit îl predau după două săptămâni există şi un capitol special dedicat activităţii candidaţilor pe reţelele de socializare, ca Facebook, Twitter sau Linkedin.

"Ceea ce este important este să înţelegem fiecare dintre noi că trebuie să ne asumăm responsabilitatea pentru ceea ce declarăm public, şi dacă este ceva bun şi dacă este ceva rău, şi să înţelegem că atunci când devenim angajat undeva se face un transfer de reputaţie de la noi către companie", conchide şefa "Poliţiei CV-urilor".

FOTO: Justin Sullivan/Mediafax Foto/AFP

O astfel de verificare a conţinutului profilelor candidaţilor îi poate ajuta, în special, pe tinerii fără experienţă, să obţină locul de muncă dorit mai ales dacă aceştia sunt foarte activi şi în asociaţii studenţeşti sau în ONG-uri.

Pe de altă parte, postările şi mesajele de pe Facebook le pot pune şi beţe în roate tinerilor pentru că aceştia nu dau întotdeauna dovadă de maturitate sau de responsabilitate atunci când se adresează cunoscuţilor pe reţelele de socializare.

Citește și: