Teona Tomoiaga
238 vizualizări 18 oct 2019

"Impactul asupra României este foarte mic, este de o treime de punct procentual. Consider că dacă prognoza de creştere economică pentru România este de 4% pentru anul viitor, atunci creşterea va fi de 3,7%. Impactul va fi unul mic pentru că România nu este foarte expusă, precum este Irlanda faţă de Marea Britanie din punct de vedere al importurilor şi exporturilor. Mai mult, Irlanda este o ţară foarte deschisă. Cea mai mare parte din venituri vin din exporturi. România are o economie mai puţin deschisă şi depinde mai mult de cererea internă. Este mai puţin expusă la oricare ţară, astfel mai puţin expusă Marii Britanii", a spus Alan Ahearne, la o conferinţă organizată la Banca Naţională a României.

Oficialul Băncii Centrale a Irlandei a afirmat că economia irlandeză şi cea britanică sunt profund integrate în mai multe dimensiuni. Astfel, Marea Britanie reprezintă, pentru Irlanda, cel mai mare partener comercial, aproximativ 25% din exporturile de mărfuri din Irlanda provin din ţara vecină. Totodată, Regatul Unit este destinaţia pentru 13% din exporturile Irlandei, care va fi şi ţara cea mai afectată din punct de vedere economic de Brexit.

Economia Irlandei va suferi, potrivit lui Alan Ahearne, de la 2 până la 6 puncte procentuale. Acesta a precizat că, de la referendumul pentru Brexit, lira sterlină s-a depreciat cu 20% faţă de euro.

Totodată, directorul Institului Whitaker a avertizat că sectorul agroalimentar este cel mai expus, atât în ceea ce priveşte bunurile importate şi exportate, dar şi al imputurilor folosite în agricultura, Iralnda depinzând mai mult de Marea Britanie decât de alte state europene.

Ahearne a mai vorbit despre sectorul turismului irlandez care a înregistrat deprecieri de la referendumul pentru Brexit din 2016, iar scăderea investiţiilor din Marea Britanie a afectat şi exporturile irlandeze de maşini şi echipamente.

Parlamentul European a insistat asupra faptului că circumstanţele unice ale Irlandei, inclusiv chestiunea păcii în Irlanda de Nord, trebuie abordate în negocierile Brexit.

Există aproximativ 275 de treceri de frontieră terestră între Irlanda de Nord şi Republica Irlanda, comparativ cu 137 de treceri pe întreaga frontieră estică a UE de la Finlanda la Grecia. Votul Regatului Unit din 2016 de a părăsi UE înseamnă că aceşti 500 de kilometri de graniţă ar putea deveni în curând o frontieră externă a UE.

Imediat după declanşarea articolului 50 în martie 2017, Parlamentul şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la consecinţele Brexit asupra Irlandei: Nord şi Sud. Deputaţii europeni au subliniat, de asemenea, importanţa menţinerii acordului de pace de la Belfast, care a încheiat trei decenii de conflict în Irlanda de Nord şi a fost aprobat de alegătorii din întreaga insulă în 1998.

Într-o rezoluţie votată în Parlamentul la 3 octombrie, se estimează că deputaţii europeni vor încerca să evite întărirea frontierei irlandeze. După două decenii de pace relativă în Irlanda, centrele de supraveghere şi punctele de control ale armatei din trecut au fost dezmembrate şi zeci de mii de oameni se deplasează în fiecare zi peste graniţa deschisă. Nici Irlanda şi nici Marea Britanie nu fac parte din spaţiul Schengen.

Pacienţi din Republică primesc radioterapie în Irlanda de Nord, în timp ce copii bolnavi din Belfast călătoresc în Dublin pentru operaţii cardiace. Aproximativ o treime din laptele produs în Irlanda de Nord este procesat în Republică, în timp ce 40% din carnea de pui produsă în sud este procesată la nord de graniţă.

Berea Guinness este preparată în Dublin, dar traversează graniţa pentru a fi îmbuteliată şi conservată înainte de a se întoarce spre sud pentru export. O piaţă unică a energiei electrice operează pe întreaga insulă. De la acordul de la Belfast din 1998, un organism de turism promovează atât Irlanda de Nord, cât şi Republica.

Adresându-se membrilor parlamentului irlandez la Dublin, pe 21 septembrie, coordonatorul Brexit al Parlamentului, Guy Verhofstadt, a declarat: „Această frontieră a creat haos, ură şi violenţă. Aşa că reducerea acesteia la o linie pe o hartă a fost o realizare crucială. Nu vom permite niciodată ca Irlanda să sufere în urma deciziei britanice de a părăsi UE”.

Toţi oamenii născuţi în Irlanda de Nord au dreptul la cetăţenia irlandeză şi, prin urmare, la cetăţenia UE. În rezoluţia votată pe 3 octombrie, se subliniază că „niciun obstacol sau impediment” nu ar trebui să împiedice persoanele din Irlanda de Nord să-şi exercite pe deplin drepturile la cetăţenia UE. Parlamentul subliniază, de asemenea, că va fi necesară o soluţie „unică” pentru a preveni întărirea frontierei.

UE a susţinut că doreşte să înregistreze progrese semnificative în trei aspecte specifice înainte de a începe discuţiile privind relaţia viitoare dintre UE şi Regatul Unit: drepturile cetăţenilor, soluţionarea financiară şi Irlanda. În rezoluţia votată pe 3 octombrie, deputaţii au spus că acest progras nu a avut loc. Orice acord de retragere la sfârşitul negocierilor dintre UE şi Regatul Unit va necesita aprobarea Parlamentului European înainte de intrarea sa în vigoare.

Banca Naţională a României şi Ambasada Irlandei în România au organizat, vineri, conferinţa cu tema „Impactul Brexit asupra economiilor din Irlanda, Regatul Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord şi Uniunea Europeană".

Conferinţa a fost susţinută de Alan Ahearne, director al Whitaker Institute şi membru al Consiliului de Administraţie al Băncii Centrale a Irlandei.

Liderii statelor UE, reuniţi la Bruxelles la Consiliul European, au aprobat, joi, noul acord privind Brexit-ul anunţat în cursul dimineţii şi au adoptat o declaraţie în acest sens.

Potrivit unui oficial european citat de Reuters, liderii europeni au convenit ca acordul să fie valabil începând cu 1 noiembrie.

În declaraţie nu este menţionată şi vreo posibilă nouă amânare a Brexit-ului dincolo de data de 31 octombrie dacă parlamentul britanic respinge acordul.

 

Citește și: