Mihai Gongoroi
1479 vizualizări 23 oct 2019

„Noi suntem într-o situaţie dificilă pentru că avem o expunere importantă pe industria auto şi cea a transporturilor către Germania, Franţa, Marea Britanie, Italia. Marea producţie pe care noi o tot prezentăm ca fiind pentru firmele mari din Occident este de fapt o producţie de piese, subansamble, mecanisme şi produse pentru industria auto, în special cea din Germania. Deci orice fel de încetare sau reducere a exporturilor pe care Germania le face din cauza războaielor comerciale ale administraţiei Trump ne afectează în mod direct. Asta este o chestiune sigură“, spune profesorul Mircea Coşea.

Coşea a mai precizat că efectele războiului economic dintre Statele Unite, China şi Europa se vor resimţi cel mai puternic în economia naţională la sfârşitul trimestrului întâi din 2020. „Cine va guverna în România va trebui să se gândească mai întâi la acest lucru şi să aibă o direcţie de conducere foarte prudentă“, spune economistul.

Economia germană s-a contractat cu 0,1% în trimestrul al doilea din acest an, iar situaţia nu a dat semne că s-ar îmbunătăţi de atunci, în condiţiile în care războiul comercial dintre SUA şi China, nesiguranţa privitoare la Brexit şi problemele din industria auto continuă să apese asupra creşterii dar şi asupra cererii interne din cea mai mare economie a Europei.

În legătură cu libertatea de mişcare a unui posibil guvern Orban pe măsuri economice, el a spus că orice guvern ar fi limitat ca acţiuni din moment ce se intră într-un an electoral foarte complicat. „Nu s-a făcut rectificarea bugetară pe 2019, nu ştim cum se încheie bugetul şi nu avem nici măcar o idee asupra unui desen preliminar pentru bugetul de anul următor. Guvernul nu va avea posibilitatea unor reforme sau acţiuni de mare anvergură“, arată Coşea, care adaugă că perioada următoare va fi aplecată spre populism.

El a mai adăugat că cel mai probabil vom avea o îngheţare sau amânare a majorărilor de pensii şi salarii din sectorul bugetar programate pentru anul următor.

„Toată lumea are nevoie de majorări şi de bani în plus, însă cred că este nevoie de prudenţă în acest caz şi ar trebui poate o amânare cu câteva luni până se cunosc efectele (probabile) ale crizei care vine de afară. O majorare acum sau peste o lună în condiţiile în care peste trei luni am putea avea mari dificultăţi cu exportul este riscantă. (…) Obligatoriu este ca veniturile să nu fie tăiate“, mai spune economistul.

Coşea a adăugat că menţinerea ritmului actual de creştere al economiei româneşti este posibilă datorită sectorului construcţiilor, care ar putea compensa încetinirea altor sectoare economice.

„Viitoarele două luni sunt foarte importante pentru că România intră într-o perioadă de instabilitate politică şi guvernamentală foarte puternică, ceea ce poate duce la anumite distorsiuni de echilibre, dar nu cred că vom asista la o scădere bruscă a ritmului de creştere“, arată Mircea Coşea.

La rândul său, analistul Dragoş Cabat a precizat pentru MEDIAFAX că România este mult mai vulnerabilă şi dependentă de comerţul cu Germania şi cu alţi parteneri importanţi din UE decât celelalte ţări din Europa Centrală şi de Est, parteneri care reprezintă şi cei mai mari investitori străini din ţara noastră.

Aceasta mai ales din cauza faptului că am avut o perioadă susţinută de creştere economică în care nu au fost echilibrate finanţele ţării. „Avem deficite foarte mari, şi comercial şi de cont current şi deficit bugetar important, şi inflaţie mare şi toate lucrurile lucrează împotriva noastră în cazul în care se intră într-o perioadă de recesiune“, consideră acesta.

În ceea ce priveşte capacitatea României de a-şi mentine ritmul de creştere din ultimii ani, analistul spune că avansul economic pe consum nu poate ţine la infinit, iar de aceea trebuie realizată o realocare a fondurilor pe investiţii în sectorul public.

Dragoş Cabat a mai precizat că ar trebui realizată o îngheţare a majorărilor salariale în domeniul bugetar, altfel riscăm să avem un deficit de 5-6%, ceea ce ne scoate din ţinta mecanismului de aderare la zona euro şi ar putea atrage sancţiuni de la Uniunea Europeană pentru deficit excesiv. „Politic, în an electoral, un guvern nu îşi va asuma tăieri de salarii şi pensii. Am putea discuta despre o recalibrare a cheltuielilor bugetare către investiţii în loc de consum“, spune Cabat.

Potrivit acestuia, este inevitabil ca slăbiciunea din sectorul manufacturier, aflat în recesiune la nivel global şi posibil şi în România, să se extindă în sectorul serviciilor. Acest lucru se întâmplă în general într-un interval de 3-6 luni, spune Dragoş Cabat.

Adrian Vasilescu, consilier de strategie la Banca Naţională a României, arată într-o analiză pentru Ziarul Financiar că ar fi grav însă dacă vom privi o posibilă recesiune în 2020 sau 2021 ca pe un „drob de sare“, aşteptând ca aceasta să vină inevitabil peste noi. „Deocamdată, PIB-ul nostru are încă o viteză bună. Nu ca în 2016 sau în 2017, când ocupam primele locuri în UE, acum suntem pe locul opt, dar încă stăm bine la acest capitol. Numai că României nu îi trebuie un PIB cu plus şi atât. Îi trebuie un PIB care să exprime şi plusuri competitive, bazate pe o nouă calitate“, scrie Vasilescu, care adaugă că este nevoie de idei precise şi de acţiuni ferme pentru o mai bună poziţionare a economiei noastre în faţa unei posibile recesiuni.

„Întrebarea cardinală, pentru care nu există însă conturat un răspuns, este legată de felul în care ne pregătim pentru un viitor ciclu economic, căci, aşa cum evidenţiază numeroase centre de analiză, ciclul ce a pornit în 2011, după recesiunea de la cumpăna anilor 2009-2010, se cam sfârşeşte. Opţiunile imediate pot fi mai multe: o recesiune gravă, una uşoară sau o contracţie în jur de zero sau până la 1-2 la sută. Ca să avem însă o contracţie uşoară, va fi nevoie să sporească productivitatea şi competitivitatea muncii, să obţinem mai multă eficienţă în economie. Pentru că numai în acest fel salariile vor înregistra creşteri sănătoase, dividendele vor fi mai mari, afacerile mai bune. Soluţia ar fi ca roata afacerilor să se învârtească fără odihnă, în aşa fel încât surplusul de bani să nu mai ajungă în preţuri, dezinflaţia ce începe să se îndrepte spre un port ceva mai calm să nu se mai întoarcă din drum, iar restructurările să grăbească pasul“, conchide Adrian Vasilescu.

 

 

Citește și: