Alina Botezatu
6585 vizualizări 2 ian 2019

Primele idei despre naţionalizarea Pilonului II de pensii au apărut acum câţiva ani. La 23 mai 2018, Victor Ponta a confirmat zvonurile că, în timpul Guvernării sale (mai 2012 – noiembrie 2015), i-a fost prezentată această variantă.

”Credeţi că au renunţat? Eu nu cred că au renunţat, pentru că această propunere de a lua banii de la pensii mi-a fost făcută şi mie, când eram prim-ministru şi când aveam de dat bani înapoi la FMI, aveam alte lucruri de făcut, eram în Acordul cu Comisia, cu FMI-ul (în 2013 - n.red.). Mi-a fost făcută de aceleaşi persoane care acum conduc Guvernul, în baza mandatului dat de domnul Dragnea,” a declarat Victor Ponta, la data de 23 mai 2018, la Constanţa, într-o conferinţă de presă.

Mediul de business nu s-a arătat surprins de această declaraţie. De altfel, imediat după alegerile din decembrie 2016, încă din ianuarie 2017, discuţiile despre situaţia Pilonului II de pensii s-au înteţit. Nivelul contribuţiei trebuia să ajungă la 6% încă din ianuarie 2016, dar a fost menţinut la 5,1%, iar în ianuarie 2017, Guvernul PSD-ALDE condus de Sorin Grindeanu, trebuia să decidă ce va face cu această cotă. Până la urmă, cota a fost menţinută la 5,1% în 2017, dar de la începutul acestui an a fost redusă la 3,75% din salariul brut, motivându-se că valoarea va fi mai mare sau aceeaşi, în condiţiile creşterii salariului minim şi a transferului contribuţiilor de la angajator la angajat.

Ulterior pe parcursul anului trecut, ştirile despre naţionalizarea sau desfiinţarea Pilonului II de pensii au devenit tot mai frecvente.

Aceste discuţii au început oficial pe 11 aprilie 2017, o zi de marţi din Săptămâna Mare, când NN Pensii, cel mai mare fond de pensii private din România, a trimis un email clienţilor în care afirma că ”în ultimele săptămâni, au existat discuţii în spaţiul public cu privire la o eventuală decizie de naţionalizare a fondurilor de pensii private”, iar drepturile de participant la Pilonul II ”pot fi influenţate de decizii politice, precum îngheţarea valorii procentului din venitul brut aferent contribuţiei la fondul de pensii, blocarea parţială sau integrală a virării acestei contribuţii sau naţionalizarea sumelor acumulate până acum în conturile viitorilor pensionari”.

A urmat o furtună mediatică, care a culminat cu declaraţiile liderului PSD Liviu Dragnea, din seara de 12 aprilie 2017: ”În ceea ce priveşte acest scandal, este pornit de la domnul Mişu Negriţoiu, preşedintele ASF, care ştie că, în foarte scurt timp, Parlamentul va demite toată conducerea ASF (n.red. - a fost demis în cursul lunii mai 2017). Pe de altă parte, Guvernul României ar trebui să ceară explicaţii Ambasadei Olandei. Nu poţi să porneşti un asemenea scandal din nimic. Ceea ce a făcut această companie este nepermis. ASF şi Ministerul de Finanţe trebuie să sancţioneze foarte mult. Nu a fost o asemenea discuţie, nici măcar informală. O asemenea companie, când primeşte un astfel de zvon, informaţie, sună imediat să se informeze la Guvernul României. Nu poţi să porneşti o campanie online.”

A doua zi, pe 13 aprilie, Consiliul Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF), convocat de urgenţă, a sancţionat NN Pensii cu 1% din cifra de afaceri, respectiv cu 750.000 de lei, pentru transmiterea de informaţii înşelătoare, iar directorul general al NN Pensii, Raluca Ţintoiu, a fost amendată cu 100.000 de lei şi i-a fost retrasă autorizarea. Ulterior, Ţintoiu a intentat un proces ASF, pe care l-a câştigat, în cursul acestui an.

Pe 29 iunie 2017, Ionuţ Mişa declara, după audierile pentru funcţia de ministru al Finanţelor Publice, că Pilonul II de pensii va dispărea. ”Pilonul II, da, se va desfiinţa. Banii se vor întoarce înapoi la cei care au cotizat la Pilonul de pensii, ei având posibilitatea să opteze pentru bugetul asigurărilor sociale sau pentru Pilonul III, cel privat. Practic vor opta între posibilitatea de a le administra statul aceşti bani şi a le oferi o pensie la sfârşitul stagiului de cotizare sau să fie un privat care face acest lucru”, afirma Mişa, care a ocupat funcţia de ministru al Finanţelor până la data de 15 ianuarie 2018.

Declaraţiile lui Mişa au fost imediat contrazise de preşedintele PSD şi de alţi membrii ai partidului. În schimb, în timpul mandatului lui Mişa, a fost adoptată Revoluţia fiscală (split TVA şi reintroducerea supraccizei la carburanţi etc.), iar ministrul a apărut tot mai rar în apariţiile publice. De asemenea, Mişa s-a remarcat prin faptul că, pentru a ţine deficitul bugetar la sub 3% din PIB, a emis un ordin de ministru, în ultimele zile ale lunii decembrie 2017, prin care a oprit plăţile de la buget.

În a doua jumătate a anului trecut, declaraţiile liderilor de la guvernare n-au adus informaţii spectaculoase legate de modificarea Pilonului II de pensii. Mocnit, cu doar câteva declaraţii ale unor miniştrii şi şefi PSD, care spuneau că Pilonul II de pensii este doar în analiză, dar nu se discută de naţionalizare, scandalul a reizbucnit, la începutul acestui an.

”O surpriză plăcută”

Pe 26 februarie 2018, Lia Olguţa Vasilescu - pe atunci ministrul Muncii şi care are contul de Pilon II la NN Pensii - a declarat, în cadrul unei întâlniri informale cu presa: ”În 2008, s-a dat posibilitatea celor mai tineri să opteze pentru Pilonul I sau II. Eu vă spun punctul meu de vedere: nu este foarte bine ce s-a întâmplat! Eu am optat doar pentru Pilonul I de pensii şi cred că e cel mai bun lucru. Întotdeauna, statul va veni să completeze pensile, pe când, în momentul în care discuţi cu nişte privaţi, situaţia se pune altfel.” Declaraţia a iscat o nouă furtună mediatică şi nemulţumirea mediului de afaceri.

Două zile mai târziu, fostul ministru al Muncii şi Justiţiei Sociale a negat că ar dori desfiinţa Pilonului II de pensii, dar a susţinut că se face o analiză a acestuia. ”Nu este niciun fel de modificare faţă de ceea ce am comunicat acum trei luni, şi eu, şi domnul preşedinte Liviu Dragnea, în sensul că nu se desfiinţează acest Pilon II de pensii, nici nu am avea cum să facem acest lucru, doar că analizăm, la ora actuală, posibilitatea ca fiecare persoană să poată să opteze, adică să nu mai fie o obligaţie prin lege ca persoana să fie şi la Pilonul 1, şi la Pilonul 2 de pensii şi să-i dăm posibilitatea să opteze”, a afirmat Vasilescu.

La data de 18 aprilie, Dragnea a susţinut, din nou, că nu se are în vedere naţionalizarea Pilonului II de pensii, iar cei care au cotizat nu vor pierde la pensie.

La data de 19 aprilie, Călin Popescu-Tăriceanu afirma că ALDE susţine varianta prin care să se poată opta doar pentru Pilonul I. ”Cred că trebuie să existe posibilitatea liberei opţiuni a fiecăruia unde să-şi pună banii din pensie. Practic sunt banii lui. Dacă vrea să rămână în continuare la Pilonul II de pensii foarte bine, dacă vrea să treacă, cu toată contribuţia la Pilonul I de pensii, iarăşi este foarte bine. Cine vrea, subliniez, cine doreşte să aibă o pensie administrată privat, în afara sistemului de pensii, poate să utilizeze aşa-zisul Pilon III, adică face o contribuţie care este privată şi administrată privat şi care este o opţiune pe care o şi recomand ca un om care crede în virtuţile economiei de piaţă. Deci, noi (n.red. - ALDE) suntem de părere că va trebui să se procedeze în felul următor: Cei care doresc să treacă la Pilonul I contribuţia să facă opţiunea scrisă, ceilalţi, care nu fac acest lucru, rămân în continuare cu contribuţia la Pilonul II”, a detaliat Tăriceanu.

Cea mai vehementă declaraţie contra zvonurilor privind naţionalizarea Pilonului II de pensii a făcut-o, la 16 mai, Liviu Dragnea, care la întrebarea dacă se lucrează la un proiect pentru contribuţii zero la Pilonul II de pensii a răspuns: „Este o prostie şi o minciună. Asta ca să nu complicăm mult răspunsul.”

În schimb, a doua zi, a apărut, în media, Programul legislativ al Guvernului pentru 2018, care includea printre priorităţile legislative un „proiect de lege privind reglementarea pensiilor obligatorii administrate privat (Pilonul II)”, conform căruia, în perioada 1 iulie - 31 decembrie, contribuţiile aferente acestuia vor fi suspendate. Pentru a contracara această decizie, în aceeaşi zi, într-un apel nemaiîntâlnit, întreg mediul de business s-a declarat în favoarea Pilonului II de pensii.

După o nouă furtună mediatică, în cursul căreia a reieşit că propunerea legislativă venise de la Comisia de Prognoză, la 21 mai, liderul PSD a admis posibilitatea unei suspendări temporare a plăţilor către Pilonul II, pe care l-a catalogat „o chestiune financiar-contabilă”.

La 22 mai, ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, întrebat despre propunerea de a suspenda contribuţiile la Pilonul II de pensii între iulie şi decembrie 2018, a susţinut că „este o aberaţie, o ştire falsă”.

În schimb, într-un document al Comisiei Europene din data de 23 mai se scria că Guvernul României „are în vedere o inversare a reformei sistemului de pensii din 2008, care a introdus Pilonul 2 de pensii” şi că „potrivit declaraţiilor publice, Guvernul intenţionează să facă transferurile către Pilonul 2 opţionale şi să ia o decizie până la sfârşitul lunii iunie 2018, după consultarea cu părţile interesate”.

„Aceste transferuri se ridică la aproximativ 7 miliarde de lei anual (aproximativ 1,5 miliarde de euro; 0,8% din PIB). O astfel de măsură ar reduce deficitul fiscal pe termen scurt. În orice caz, câştigul fiscal s-ar risipi, pe termen lung, deoarece contribuţiile sociale deviate de la Pilonul II ar fi însoţite de o obligaţie de a plăti pensii pentru limită de vârstă în viitor. În plus, o astfel de inversare ar putea avea implicaţii negative asupra viabilităţii pensiilor şi pentru dezvoltarea pieţelor de capital. Transformarea celui de-al doilea pilon de pensii într-unul opţional ar lipsi România de posibilitatea invocării clauzei privind reforma sistemului de pensii”, se mai scrie în raportul Comisiei.

În plus, la 29 mai, Lia Olguţa Vasilescu a declarat, într-o emisiune, că Guvernul nu va naţionaliza Pilonul II de pensii, aşa cum erau anumite zvonuri, ci îl va face opţional.

”Noi ne-am hotărât ce vrem să facem. Şi este ceea ce am comunicat de anul trecut: să fie opţional acest Pilon II. Fără doar şi poate, este bătută în cuie varianta aceasta... Sigur, pe perioada verii, veţi vedea o prezentare foarte clară vizavi de Pilonul II de pensii: ce înseamnă, care sunt avantajele, care sunt parte din dezavantaje, pentru că sunt şi din acestea. Nu-l naţionalizăm, dar vom explica foarte clar tuturor acestor persoane care sunt cotizante la Pilonul II cât va fi pensia lor, pentru că oamenii au aşteptări. Am constatat, stând de vorbă cu foarte multe persoane care cred următorul lucru: că vor avea pensia de stat echivalentă cu a unor persoane care nu sunt la Pilonul II de pensii, la care suplimentar se va mai adăuga şi această pensie. Nu, se ia o parte din contribuţia la Pilonul I de pensie ca să se asigure această pensie de la Pilonul II. Deci, sunt foarte multe lucruri care va trebui să le explicăm oamenilor, ca să le înţeleagă”, a spus Vasilescu, atunci, la România TV.

În schimb, la 4 iunie, premierul Viorica Dăncilă a negat că ar există un proiect privind Pilonul II de pensii şi a subliniat că „Pilonul II nu se va desfiinţa”. În aceeaşi zi, preşedintele PSD a spus că „subiectul nu este de actualitate”, că „este o campanie susţinută de anumite societăţi care au interese” şi că „o să vă spun când se întâmplă”.

Cu toate acestea, la data de 10 august, fostul ministru al Muncii a susţinut, în cadrul unor declaraţii de presă, că este normal ca CNAS să încaseze o parte de cel puţin 0,5% din comisionul de adminsitrare de 2,5% încasat de fondurile de administrare a Pilonului II de pensii, deoarece Casa colectează banii.

„Nu va tăia nimeni Pilonul II, nu îl va bloca. Chiar va fi o surpriză plăcută faţă de Pilonul II de pensii, până la finalul acestui an”, a afirmat, la 12 septembrie, Teodorovici. Ministrul Finanţelor a precizat atunci că această surpriză a fost decisă în baza analizei anunţate în iunie - iulie, care a luat în calcul randamentele, costurile şi tot ceea ce înseamnă Pilonul II de pensii pentru contribuabili.

Ulterior, oficialul de la Finanţe a tot afirmat că Pilonul II de pensii este în analiză, dar fără să dea noi detalii.

Care sunt noile reguli

Surpriza „plăcută” a fost anunţată marţi, 18 decembrie, într-o conferinţă de presă susţinută de ministrul Finanţelor, care a prezentat proiectul unei Ordonanţe de Urgenţă ce urma să includă mai multe modificări:

- comisionul de administrare va redus de la 2,5% la 1%, din care jumătate va reveni CNAS;

- capitalul social al fondurilor va fi majorat în funcţie de valoarea activelor gestionate – creştere estimată de fonduri la 800 de milioane de euro pentru prima jumătate a anului viitor;

- cei care au contribuit minimum cinci ani se vor putea retrage, contra unui comision de 2% din valoarea activelor retrase.

Această din urmă prevedere a fost eliminată din OUG adoptată de Guvern la 21 decembrie, care a devenit OUG nr. 114/2018, publicată în Monitorul Oficial din 29 decembrie 2018. În ceea ce priveşte Pilonul II de pensii, noul act normativ modifică Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat.

Astfel, din 2019, participanţii la Pilonul II de pensii se pot retrage voluntar din acesta şi să rămână doar cu pensia de la stat. „O persoană participantă la un fond de pensii poate opta, pe bază de cerere individuală, dar nu mai devreme de cinci ani de participare la respectivul fond, să se transfere la sistemul public de pensii. Fondurile deţinute, până la data transferului, rămân în contul personal al participantului până la deschiderea dreptului la pensie privată”, se subliniază în actul normativ citat. În plus, după aderare sau repartizare, participanţii sunt obligaţi să contribuie la un fond de pensii şi nu se pot retrage din sistemul fondurilor de pensii administrate privat pe toată perioada pentru care datorează contribuţia de asigurări sociale la sistemul public de pensii, până la deschiderea dreptului la pensie privată, decât la cererea expresă a acestora.

Altă prevedere echivalează cu o naţionalizare, în condiţiile în care majorează semnificativ nevoia de capital. Mai exact, administratorii de fonduri de pensii private vor trebui să-şi ajusteze capitalul în funcţie de valoarea contribuţiilor pe care le administrează, de anul viitor, arată OUG nr. 114/2018. „Capitalul social minim necesar pentru administrarea unui fond de pensii este echivalentul în lei, calculat şi actualizat în raport cu valoarea contribuţiilor participanţilor, respectiv: a) 5% din valoarea contribuţiilor, dacă aceasta este sub 100 de milioane de euro; b) 7% din valoarea contribuţiilor, dacă aceasta este între 100 de milioane de euro şi 500 de milioane de euro; c) 10% din valoarea contribuţiilor, dacă aceasta este peste 500 de milioane de euro”, se precizează în actul normativ care a fost publicat sâmbătă în Monitorul Oficial nr. 1.116.

Administratorii de fonduri de pensii administrate privat trebuie să verse 50% din noul capital social minim până la data de 30 iunie 2019, iar diferenţa de capital social minim, de 50%, până la data de 31 decembrie 2019.

Cerinţa minimă de capital actuală este de cel mult 4 milioane de euro, echivalentul în lei, calculat la cursul de schimb al Băncii Naţionale a României (BNR), la data constituirii. Astfel, analizele arată că, cumulat, cei şapte administrator de fonduri vor trebui să majoreze capitalul social cu 800 de milioane de euro, până la mijlocul anului viitor.

Datele afişate de ASF arată că: Aegon are un capital social de 40 de milioane de lei; Allianz-Ţiriac Pensii Private de aproape 32,4 milioane de lei; BCR Pensii de aproape 88,5 milioane de lei; BRD Societate de Administrare a Fondurilor de Pensii Private, de aproape 27 de milioane de lei; Generali Societate de Administrare a Fondurilor de Pensii Private de 52 de milioane de lei; Metropolitan Life Societate de Administrare a unui Fond de Pensii Administrate Privat, de aproape 26,5 milioane de lei; NN Pensii Societate de Administrare a unui Fond de Pensii Administrate Privat, de aproape 75 de milioane de lei.

De asemenea, comisionul de administrare a fost redus de la 2,5% la 1% din contribuţiile plătite, „cu condiţia ca această deducere să fie făcută înainte de convertirea contribuţiilor în unităţi de fond, din care 0,5 puncte procentuale din suma totală ce face obiectul operaţiunii financiare efectuată pentru fiecare fond de pensii administrat privat să fie virată la Casa Naţională de Pensii publice”.

De asemenea, noul act normativ stabileşte că administratorii de fonduri de pensii îşi pot deduce un procent din activul net total al fondului de pensii administrat privat, dar nu mai mult de 0,07% pe lună, mai mult decât 0,05% pe lună, stabilit iniţial prin prospectul schemei de pensii private.

În plus, această deducere se aplică astfel: 0,02% pe lună dacă rata de rentabilitate a fondului este sub nivelul inflaţiei; 0,03% pe lună dacă rata de rentabilitate a fondului este cu până la un punct procentual peste rata inflaţiei; 0,04% pe lună dacă rata de rentabilitate a fondului este cu până la 2 puncte procentuale peste rata inflaţiei; 0,05% pe lună dacă rata de rentabilitate a fondului este cu până la 3 puncte procentuale peste rata inflaţiei; 0,06% pe lună dacă rata de rentabilitate a fondului este cu până la 4 puncte procentuale peste rata inflaţiei; 0,07% pe lună dacă rata de rentabilitate a fondului este cu peste 4 puncte procentuale peste rata inflaţiei.

Cele mai recente date, cele pentru noiembrie, indică o rată anuală a inflaţiei de 3,43%, conform Institutului Naţional de Statistică (INS).

Rata medie ponderată de rentabilitate a tuturor fondurilor de pensii administrate privat pentru ultimele 24 luni era, la finele lunii septembrie 2018 de 3,7%, conform unui raport ASF. Rata de rentabilitate anualizată a fondurilor de pensii cu grad de risc ridicat, categorie în care intră doar Aripi (Generali), era de 3,6376%. În plus, ratele de rentabilitate anualizate ale fondurilor de pensii cu grad de risc mediu erau, la aceeaşi dată, de: 3,4% AZT Viitorul Tău (Allianz-Ţiriac); 4,17% BCR; aproape 2,87% BRD; aproape 4,3% Metropolitan Life; aproape 3,7% NN Pensii; 3,64% Vital.

Prin noul act normativ administratorii de fonduri de pensii pot folosi sumele colectate de la contribuabili pentru finanţarea proiectelor public-private.

Miza

Pe data de 20 mai 2008, fondurile de pensii private obligatorii (Pilonul II) primeau în administrare primele contribuţii ale românilor. La finalul primelor trei trimestre din 2018, 7,18 milioane de participanţi erau înregistraţi, un avans anual de 3,19%, iar comparativ cu decembrie 2017, numărul de participanţi a crescut cu 1,94%, potrivit datelor ASF. „În primele trei trimestre din acest an s-au înregistrat 140.573 participanţi noi în sistem, cu 12,58% mai puţin decât în perioada similară din 2017 (160.795 persoane)”, se menţionează într-un raport al ASF.

Valoarea totală a activelor nete înregistrată la 30 septembrie 2018 de fondurile de pensii administrate privat a fost de 46,59 de miliarde de lei (9,99 miliarde de euro), o creştere anuală de 22,07% (20,37% raportat la moneda euro), iar faţă de decembrie 2017 a fost de 17,23% (17,13% raportat la moneda euro).

Această sumă ar ajunge pentru plata timp de nouă luni a pensiilor de stat, în condiţiile în care valoarea totală a pensiilor plătite de stat a fost de 5,53 miliarde de lei, în octombrie. În plus, această sumă echivalează cu cea necesară pentru bugetul Fondului de Dezvoltare şi Investiţii, înfiinţat prin aceeaşi OUG nr. 114/2018.

În cazul în care toţi administratorii de Pilon II de pensii se retrag de pe piaţă, suma acumulată este preluată în administrare de ASF, iar ulterior poate fi transformată în venit pentru bugetul de stat. Într-o asemenea variantă este încă neclar dacă banii viraţi vor mai fi consideraţi drept contribuţie la sistemul de pensii sau nu. Dacă nu, preluarea acestor fonduri echivalează cu o naţionalizare.

La finele lunii septembrie, NN Pensii administra cel mai valoros portofoliu, de aproape 16,7 miliarde de lei (3,6 miliarde de euro), reprezentând 36% din valoarea activelor fondurilor de pensii private din România, pentru 1,97 milioane de participanţi, care reprezentau aproape 27,5% din toţi reprezentanţii la fondurile de pensii. Conform noilor reglementări, fondul ar trebui să-şi majoreze, anul viitor, capitalul social de 22,2 ori, iar jumătate din sumă să o vireze până la mijlocul anului.

„În primele trei trimestre din 2018, viramentele au însumat 5,77 miliarde de lei (1,24 miliarde de euro). Faţă de aceeaşi perioadă din 2017, valoarea totală a contribuţiilor virate a crescut cu 9,49%. În luna septembrie 2018, s-au virat contribuţii pentru 4,07 milioane persoane, reprezentând 56,72% din total participanţi din Pilonul II. Ponderea participanţilor cu contribuţii în total participanţi din sistem a înregistrat un trend uşor fluctuant în perioada septembrie 2017 – septembrie 2018, cu o medie de 57,41% - valoarea maximă în noiembrie anul trecut, 59,08% şi valoarea minimă în aprilie ac., 56,34%. De remarcat faptul că trendul ponderii participanţilor cu contribuţii virate în lună din total participanţi la sistem este similar cu trendul ponderii participanţilor cu contribuţii virate în lună în total efectiv de salariaţi pe economie. În condiţiile maturizării sistemului, pe parcursul celor zece ani de funcţionare, ponderea în total efectiv salariaţi pe economie a crescut constant de la 66,51% în mai 2008 la 82,32% în septembrie a.c.”, se detaliază în raportul ASF.

Valoarea activelor totale aflate în administrare la nivelul întregului sistem de pensii private (Pilonul II şi Pilonul III) era, la 30 septembrie 2018, de 48,6 miliarde de lei (10,29 miliarde de euro), reprezentând 5,23% din PIB, comparativ cu 4,65% în septembrie 2017 şi 4,84% în decembrie 2017. Ritmul anual de creştere înregistrat de activele totale a fost de 21,73%, iar faţă de decembrie 2017 creşterea a fost de 17%.

La 30 septembrie 2018, ponderea cea mai mare în structura portofoliilor fondurilor de pensii private era deţinută de titlurile de stat cu 62,36%, urmate, în această ordine de: acţiuni – 19%, depozite bancare - 8,35%, obligaţiuni corporative - 3,39%, titluri de participare - 3,36% şi alte instrumente financiare - 3,55%.

Un studiu al companiei de consultanţă KPMG, publicat în mai, arăta că un angajat român care câştiga atunci salariul mediu pe economie şi care contribuie periodic la Pilonul I, Pilonul II şi la un produs de asigurare de viaţă pe întreaga perioadă a vieţii active ar putea obţine un venit total la pensionare, în 2048, de aproximativ 2.610 lei/lună, din care 1.650 de lei din Pilonul I, 670 de lei din Pilonul II şi 290 de lei din asigurarea de viaţă.

Citește și: