Iulian Anghel
107604 vizualizări 7 dec 2015

Guvernul Cioloş a pro­gra­mat bugetul astfel încât din acesta să fie cheltuiţi în 2016 cu 16 miliarde de lei (3,6 mld. euro) mai mult decât în acest an, cea mai mare creş­tere nominală de cheltuieli, de la un an la altul, din 2008 încoace.

Mizând pe o creştere economică de 4,1%, guvernul va cheltui în 2016 cu 21 de miliarde de lei peste ce adună la bu­get, ră­mânând un deficit lipit de pragul de sus al admisibilităţii, de 2,95% din PIB pe stan­dardul european de con­ta­bilitate ESA, şi 2,8% din PIB pe cash.

Guvernul a publicat la sfârşitul săp­tă­mâ­nii proiectul de buget pe 2016 care an­ti­cipează un Produs Intern Brut de 746,6 mld. lei, o creştere economică de 4,1%, ve­nituri bugetare de 31% din PIB (231 mld. lei) şi cheltuieli bugetare de 33,8% din PIB ( 252 mld. lei). Gu­ver­nul esti­mea­ză pentru 2016 o inflaţie de 0,5%, un curs leu/euro de 4,44 lei şi un câştig sala­rial mediu net la 1.950 de lei.

Acceptând fără să crâcnească majo­ră­rile de indemnizaţii şi salarii din do­me­niul public decise de Executivul an­terior, gu­vernul a blocat însă, în nu­mele păs­trării com­petitivităţii eco­no-mice, majo­rarea pre­conizată a salariului mi­nim brut de la 1.050 de lei la 1.200 de lei de la 1 ianuarie 2016, ceea ce îi afec­tea­ză în ma­joritate pe cei cu salarii mici din do­me­niul privat. Mai mult, guvernul va ma­jora, de la 1 ia­nua­rie, cu doar 0,1% con­tribuţia la pilo­nul II de pensii, faţă de creş­terea anterior pre­văzută de 0,5%.

Creşterea cheltuielilor în bugetul din 2016 comparativ cu 2015 se înregis­trea­ză în principal în zona salariilor, a in­dem­ni­zaţiilor şi a consumului admi­nis­tra­ţiei: sunt 5,4 mld. lei în plus pentru sa­larii, 3,7 mld. lei pentru cheltuieli de bunuri şi ser­vi­cii, alte 4 miliarde pen­tru asistenţă so­cia­lă şi abia patru mi­liarde de lei în plus pen­tru investiţii (faţă de estimarea de chel­tuieli pentru acest an, pentru că faţă de prevederile buge­tului din 2015 ele sunt în scădere).

În ciuda schimbării de guvern, mo­dul în care este structurat bugetul pentru 2016 este cvasiidentic cu anii anteriori, lipsit de explicaţii limpezi. De plidă, nu oferă motive pentu majorarea bugetelor Apărării, Internelor sau SRI sau pentru micşoarea bugetului Muncii – explicaţia trebuind să fie dedusă: pen­siile foştilor angajaţi ai acestor structuri vor fi plătite din bugetul de stat şi nu din bugetul asigurărilor. Această practică va crea însă multe complicaţii pentru cine va voi să ştie anul viitor care este situaţia fondului de pensii. Avem de-a face, prin urmare, cu un buget la fel de lipsit de transparenţă ca şi precedentele.

Proiectul de buget prevede pentru investiţii 37,7 mld. lei (17 mld. lei fonduri UE, 19,2 mld. lei bani din buget, 500 mil. lei împrumuturi şi 1 mld. lei alte trans­feruri), faţă de o estimare de cheltuieli de investiţii de 33,7 miliarde de lei în acest an, în creştere cu 12%.

Însă anul acesta pentru investiţii au fost alocaţi în legea bugetului 44,8 mi­liar­de de lei, ceea ce înseamnă că buge­tul de investiţii pentru 2016 înregis­trea­ză, de fapt, o scădere scriptică de 15% - com­parând prevederile celor două bugete.

Ca şi în anii trecuţi, bugetul pe 2016 mi­zează masiv pe fonduri euro­pene (17 mld. lei, adică aproape 4 mld. euro, per­for­manţă anuală pe care România nu a atins-o niciodată în cei nouă ani de la aderare), însă nerealizarea investiţiilor în acest an – care permite guvernului să sublinieze acum o creştere procentuală a investiţiilor pro­gramate – este cauzată de chiar supraestimarea veniturilor din fondurile UE.

Realitatea este că investiţiile din buget programate (cheltuielile de capital) sunt în bugetul din 2016 de 2,56% din PIB, adică aproape de nivelul celor înregistrate în 2014, de 2,5% din PIB (nominal sumele sunt mai mari cu 2,5 mld. lei, ca urmare a avansului PIB).

În 2015, cheltuielile de capital sunt estimate la 2,51% din PIB. Cum bugetele din 2014 şi 2015 au fost cel mai vitrege cu investiţiile din ultimii zece ani, nu se poate spune, prin urmare, despre bugetul din 2016 că este unul orientat spre investiţii, ci că este unul care încearcă mai degrabă să facă faţă avalanşei de cheltuieli rezultate din majorările salariale şi de indemnizaţii.

Ministerul Finanţelor mizează, prin urmare, pe o creştere economică de 4,1% pe care o anticipează venind din con­sum şi investiţii.

CITEŞTE ÎN CONTINUARE PE ZF.RO.

Citește și: