Laura Albu
112 vizualizări 19 sep 2019

Cazul se concentrează pe facilităţile fiscale acordate de Irlanda către două companii ale Apple din ţară, Apple Sales International şi Apple Operations Europe, care au redus obligaţiile fiscale ale companiei pentru mai mult de două decenii - până la 0,005% în 2014, potrivit Comisiei Europene. Apple contestă acest lucru.

Comisia a dispus companiei americane în 2016 să plătească 13 miliarde de euro (14,4 miliarde de dolari) reprezentând impozite datorate Irlandei. Însă Apple şi Irlanda, a cărei economie beneficiază de prezenţa mai multor firme multinaţionale, contestă decizia la Curtea Generală Europeană, a doua instanţă a uniunii.

Miezul disputei sunt afacerile derulate de multinaţionale în Irlanda, nu exclusiv cazul Apple, susţinte avocatul companiei, Daniel Beard.

„Da, CEO-ul Apple, Tim Cook, a spus că au fost luate decizii în Irlanda, dar nu decizii strategice”, a spus avocatul, referindu-se la mărturia lui Cook în cadrul unei audieri a Senatului Statelor Unite din 2013, care a constituit un element cheie în cazul Comisiei.

Apple nu a încheiat o convenţie specială cu autorităţile irlandeze în schimbul creării de locuri de muncă, a adăugat Beard.

„Comisia şi-a depăşit atribuţiile spunând basme despre nişte beneficii acordate pentru ocuparea forţei de muncă. Nu are dovezi, este greşit. Nu a fost nicio înţelegere specială. Irlanda a impozitat corect filialele irlandeze. Nu a existat nicio derogare de la regulile normale”, a conchis avocatul.

Şi avocatul statului irlandez a susţinut afirmaţiile lui Beard.

 

Citește și: