Laura Albu
133 vizualizări 19 aug 2019

Avântul puternic a fost determinat de uniformizarea în sens descrescător a randamentelor globale şi de faptul că băncile centrale au revenit la relaxarea monetară. În ciuda scăderii generale a bursei, redresarea aurului a alimentat câştiguri puternice în rândul acţiunilor din exploatarea minieră a aurului. ETF-ul GDX, care urmăreşte principalele companii miniere de exploatare a aurului, a crescut cu 37% de la începutul anului până acum şi cu 13,5% doar în acest trimestru.

Scăderea randamentelor globale ale obligaţiunilor a avut ca rezultat faptul că obligaţiuni globale - în valoare de peste 16 trilioane de dolari, în special din Europa şi Japonia -, au acum randament mai mic decât zero. Această evoluţie ce elimină costul de oportunitate al deţinerii aurului, în combinaţie cu îngrijorările că stocurile globale ar putea avea de suferit în contextul creşterii globale încetinite, a creat un mediu foarte prietenos de investiţii pentru aur.

Săptămâna trecută, marja randamentului pentru obligaţiunile de trezorerie americane între 2 ani şi 10 ani a devenit pentru scurtă vreme negativă pentru prima dată în 12 ani, generând o aşa-numită curbă de randament inversată. În trecut, o asemenea evoluţie a fost văzută ca fiind un precursor al recesiunii, iar piaţa a reacţionat prin vânzarea aurului şi a obligaţiunilor la un preţ mai mare, în timp ce acţiunile şi ţiţeiul au fost afectate negativ.

Goana după aur din 2019 este evidentă în cererea pentru aur „pe hârtie” prin contracte futures şi ETF-uri (Exchange-traded Funds - fonduri tranzacţionate la bursă). Fondurile de acoperire au acumulat o expunere aproape record prin contractele futures COMEX pentru aur, în timp ce totalul deţinerilor de ETF au trecut printr-o creştere constantă atingând nivelul actual de 77,5 milioane de uncii, un vârf pe şase ani. Aceste evoluţii reprezintă unul dintre cei câţiva nori aflaţi la orizontul actual, căci cresc riscul unor inversări abrupte, cum a fost evoluţia de sus în jos de 55 de dolari la aur observată luni când pieţele au reacţionat la ştirile despre posibila calmare a războiului comercial.

Atingând 1485$/uncie, ţinta menţionată în perspectiva noastră pe T3, aurul a continuat să crească, următoarea ţintă din perspectiva tehnică pe termen lung fiind 1587$/uncie, retrasarea de 61,8% a lichidării din perioada 2011 - 2015. În mod clar, piaţa are nevoie de consolidare, deci orice inversare în cazul obligaţiunilor şi/sau a puterii dolarului poate creşte tentaţia de a înregistra profituri. La fel cum 1380$/uncie a reprezentat susţinerea în urma depăşirii din iulie, următorul nivel de susţinere pe care să ne concentrăm acum este 1485$/uncie, după cum arată graficul de mai jos.

O scădere sub acel nivel va indica, cel mai probabil, o perioadă de consolidare unde, dintr-o perspectivă de creştere pe termen lung, 1450$/uncie este nivelul cheie de urmărit.

Ţiţeiul şi sectorul energetic în general au avut de furcă în acest trimestru în contextul unei perspective a cererii globale în scădere şi al unei creşteri contra-sezoniere a stocurilor de ţiţei şi benzină din SUA. Încă din noiembrie anul trecut, membrii OPEC au redus producţia cu peste 3 milioane de barili/zi şi în prezent produc cele mai scăzute volume din ultimii cinci ani. Reducerile voluntare, cele mai mari în Arabia Saudită, şi reducerile involuntare din Iran şi Venezuela, cauzate de sancţiuni, au contribuit, în principal, la această reducere a producţiei.

Cu toate acestea, la 60$/b, ţiţeiul Brent rămâne sub nivelurile de care au nevoie majoritatea membrilor OPEC pentru a acoperi cheltuielile guvernamentale. Succesul limitat al creşterii preţurilor este datorat, deocamdată, concentrării uneori intense a pieţei pe perspectiva unei cereri mai scăzute pe măsură ce războiul comercial continuă să afecteze cererea din partea celor mai mari consumatori ai lumii.

Un război comercial prelungit implică riscul determinării unei scăderi a ţiţeiului Brent, către 50$/b, in timp ce acţiunile orientate către o soluţionare ar putea să-l redreseze cu 5-10 dolari. Aceste perspective ajută la explicarea caracterului contradictoriu al pieţei actuale, umflând preţul şi apoi vânzând ca reacţie la ştirile legate de tarifele comerciale care vin dinspre Washington şi Beijing.

Riscul sezonier pentru stocuri reprezentat de furtunile, uraganele şi inundaţiile din SUA adaugă, cel mai probabil, încă un nivel de susţinere pentru preţul petrolului în săptămânile ce vin. Aceasta doar parţial din moment ce zona de coastă a Golfului american deţine cele mai mari facilităţi de rafinare şi procesare a produselor petrochimice şi a gazelor, iar exporturile zilnice de petrol şi produse din ţiţei şi gaze naturale lichide continuă să crească.

Perspectiva tehnică pentru cuprul de calitate superioară s-a îmbunătăţit după ce, în ciuda principiilor fundamentale slabe din ultimele săptămâni, preţul a reuşit să menţină susţinerea cheie. Perspectiva pe termen scurt a fost influenţată de preocupările că războiul comercial ar accelera încetinirea creşterii globale, astfel erodând cererea. Faţă de aceste preocupări, apar semne de încetinire a creşterii rezervelor până în 2020. O asemenea evoluţie, în combinaţie cu creşterea cheltuielilor de infrastructură ale guvernelor şi o poziţie scurtă record deţinută de investitorii speculativi ne fac să fim optimişti cu privire la perspectivele preţului mediu.

Citește și: