Loredana VOICULESCU
23561 vizualizări 17 oct 2014

Marea problemă a autostrăzii Comarnic-Braşov o constituie lipsa finanţării, de găsirea căreia este responsabil concesionarul, adică asocierea Vinci-Strabag-Aktor.  Actualul ministru, Ioan Rus, speră ca CNADNR să o rezolve în această toamnă, neexcluzând varianta reluării licitaţiei. "Ori ne ducem înainte, ori ne ducem înapoi", a comentat Rus.

Din 2004 încoace, Vinci, care face parte şi acum din consorţiul câştigător, a mai fost implicată de două ori în tentativele de construcţie a autostrăzii Comarnic-Braşov, ambele eşuând, nereuşind să asigure finanţarea.

O firmă de apartament va realiza revizuirea acordului de mediu pentru Comarnic-Braşov

În luna iunie anul acesta, CNADNR descoperea că pentru autostrada Comarnic-Braşov este necesar un nou aviz de mediu, din cauza modificărilor de traseu decise în cadrul procedurii de dialog competitiv. Imediat, fostul ministru al Transporturilor, Anca Boagiu, a reacţionat, fiind de părere că acesta nu este decât un tertip al autorităţilor, care nu ar dori să recunoasă faptul că proiectul nu are finanţare.

Astfel că CNADNR a lansat, la începutul lunii iunie, o cerere de ofertă pentru Servicii privind revizuirea Acordului de Mediu emis de ANPM cu nr 01/20.03.2007 pentru modificări ale proiectului „ Autostrada Bucureşti-Braşov, tronsonul Comarnic-Braşov” – refacerea raportului privind impactul asupra mediului, realizarea studiului de evaluare adecvat, elaborarea unui raport pentru carnivorele mari. Termenul de finalizare a documentelor este de 12 luni.

Criteriul de atribuire a fost preţul cel mai scăzut. Compania de autostrăzi a primit o singură ofertă, care a fost declarată câştigătoare. Valoarea estimată totală a contractului a fost de 568.863,36 lei, însă în final firma aleasă a încheiat contractul cu CNADNR pentru suma de  388.788,9 lei, adică 88.360 euro, fără TVA.

Câştigătorul procedurii de atribuire a fost un sereleu, EPC Consultanţa de Mediu,  având sediul social într-un apartament din Bucureşti. În portofoliul firmei apar studii de impact asupra mediului realizate pentru mai multe instituţii de stat – primăria Rm Vâlcea, primăria Călimăneşti, Compania Naţională de Lignit Oltenia,  Institutul de Studii şi Proiectări Căi Ferate. 

Firma EPC Consultanţă Mediu a raportat în 2013 un profit net de 358.839 lei, cu un număr mediu de  22 de angajaţi,  iar la tipul de activitate apare “ alte activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice “, potrivit Ministerului Finanţelor.

În 2012, firma a avut un profit de 419.890 lei, cu 16 angajaţi, în 2011 firma a avut 12 angajaţi şi un profit net de 232.312 lei. În 2010 firma avea 11 salariaţi şi un profit de 269.859 lei.

Acordul de mediu, prelungit de ANPM la câteva zile după ce CNADNR a lansat cererea de ofertă pentru revizuirea lui

Gândul a descoperit însă că în luna iunie, la câteva zile după ce CNADNR a transmis cererea de ofertă pentru Servicii privind revizuirea acordului de mediu pentru tronsonul Comarnic-Braşov, Autoritatea Naţională de Protecţia Mediului (ANPM) a actualizat acordul de mediu, căruia i-a adăugat o anexă semnată de preşedintele ANPM Zoltan Levente Nagy.

Care sunt modificările din traseul Comarnic-Braşov. Ce a negociat Vinci-Strabag-Aktor cu CNADNR

În anexa din la acordul de mediu sunt incluse şi modificările aduse la traseul autostrăzii Comarnic-Braşov.

Iată câteva dintre modificările incluse în anexă:

- Construirea unui sens giratoriu şi a unei curbe cu lungimea de 250 metri care constituie un drum de legătură între DN1 şi autostrada Bucureşti-Braşov în zona Comarnic Sud, la km 111+875 al autostrăzii.
- Construirea unui viaduct cu lungimea de 400 de metri – parte a unui drum de legătură cu lungimea de 570 de metri, între DN1 şi autostrada Bucureşti-Braşov în zona Comarnic Nord, la km 115+300 al autostrăzii
- Lărgirea platformei autostrăzii de la 23,5 metri la 26 de metri în  secţiunea km 111+875 – km 115-300
- Reducerea lungimii podului peste râul Prahova, situat între km 112+410 – km 113+910, de la 1.500 metri la 780 metri situat la km 112+700.
-  Construirea unui pod peste râul Prahova la km 113+700 care va avea lungimea de 180 metri
- Demolarea podului rutier existent de la km 113+760
- Realizarea unei traversări pietonale situată între km 113+600 şi km 113+950
- Realizarea unui pasaj inferior şi al unei pasarele pietonale pentru a asigura accesul locuitorilor de o parte şi de alta a autostrăzii şi a râului Prahova în zona km 114+350
- Construirea unui pod peste râul Prahova la km 114+550 şi renunţarea la podeţul prevăzut în studiul de fezabilitate la km 114+150
- Amenajarea râului Prahova
- Mărirea înălţimii împrejmuirii din sârmă pentru protecţia faunei la 1,80 metri faţă de 1,40 metri în această secţiune
- Realizarea pe partea stângă a autostrăzii a unui drum care asigură legătura între cele două poduri existente la km 112+850 şi km 113+760 şi accesul la proprietăţile din zonă.

"Aceste modificări se vor desfăşura pe teritoriul administrativ al judeţului Prahova, secţiunea Comarnic-Sud-Comarnic Nord (km 111+875 – km 115+300) parte a sectorului Comarnic-Predeal al autostrăzii Bucureşti-Braşov. Pe unde va trece Comarnic-Braşov. Autostrada va avea 19 viaducte şi poduri, 5 pasaje peste autostradă şi aproximativ 20 de km de tuneluri", se arată în anexa la acordul de mediu din 2007 pentru autostrada Comarnic-Braşov. Până la publicarea articolului CNADNR nu a răspuns la solicitarea gândul de ce a mai fost necesară atribuirea unui contract de 88.000 de euro pentru rezivuirea acordului de mediu după ce ANPM a prelungit valabilitatea acestui acord printr-o anexă.

Pe de altă parte, în caietul de sarcini pentru contractul de servicii de revizuire a acordului de mediu este descris şi traseul autostrăzii Comarnic-Braşov, care face parte din autostrada Bucureşti-Braşov.

Autostrada Bucureşti-Braşov se desfăşoară pe teritoriile judeţelor Ilfov, Prahova şi Braşov. Proiectul are ca scop construirea tronsonului de autostradă Bucureşti-Braşov. Traseul autostrăzii începe din strada Petricani (km 0), traversează pepiniera de pe partea dreaptă a străzii Petricani şi balta Pipera după care se înscrie pe malul acesteia până la cafea ferată Bucureşti-Constanţa pe care o traversează cu un pasaj denivelat. Urmează traversarea în zona km 7, printr-un pasaj superior a centurii rutiere şi de cale ferată a municipiului Bucureşti, după care traseul se îndreaptă spre nord, ocolind municipiul Ploieşti pe la sud. În zona km 60+450 autostrada intersectează drumul naţional DN1 în localitatea Bărcăneşti, fiind construit un pasaj hobanat peste DN1.

Traseul autostrăzii ocoleşte municipiul Ploieşti pe la vest şi apoi se desfăşoară paralel cu calea ferată Bucureşti-Braşov până aproape de Câmpina. Tronsonul Comarnic-Braşov va avea o lungime de 53,215 km de autostradă propriu-zisă şi aproximativ 7 km de drumuri de legătură (tot in regim de autostradă) spre localităţile pe lângă care trece, respectiv Sinaia, Buşteni, Predeal şi Râşnov.

„Lungimea totală a lucrărilor de artă este de circa 5,16 km şi cuprinde un număr de 39 de structuri (19 viaducte/poduri ale autostrăzii, 5 pasaje peste autostradă, 15 pasaje inferioare) şi aproximativ 20 de km de tuneluri, câte 9,77 km de tunel pe fiecare sens, astfel: 2,9 km la Sinaia, 3,11 km la Buşteni şi 3,7 km la Predeal. Tronsonul Comarnic-Braşov va începe de la intersecţia dintre DN1 şi DJ 101 R (podul dinspre Breaza) şi se va termina la Cristian, asigurând legătura atât spre Ghimbav, cât şi spre DN 73, în apropierea centurii Braşovului”, se arată în caietul de sarcini pentru realizarea impactului de mediu.

"Pentru a realiza o legătură bună spre Braşov s-a propus racordarea autostrăzii la reţeaua de drumuri existentă prin: o bretea de legătură – drum nou care ocoleşte localitatea Cristian şi intersectează DN 738 (Cristian-Codlea) şi DN 73 (Piteşti-Braşov) şi reabilitarea DN 738 de la intersecţia bretelei cu acesta până la intersecţia cu DN1 în localitatea Ghimbav", se arată în caietul de sarcini.

Autostrada va avea două benzi de circulaţie pe sens, separate printr-o bandă mediană şi câte o bandă de oprire urgentă la marginile platformei.

Citește și: