Loredana VOICULESCU
11087 vizualizări 28 dec 2012

Românii vor putea circula pe autostrada Braşov-Borş abia din anul 2075, presupunând că actualul ritm al lucrărilor pe Autostrada Transilvania (415 km) se menţine, reiese dintr-un calcul făcut de gândul. Aceasta ar însemna că A3 va fi finalizată odată cu refacerea stratului de ozon al Terrei, prognozată de cercetători să aibă loc cel mai târziu în 2075, potrivit Programului de Mediu al Naţiunilor Unite.

În 19 decembrie, s-au împlinit nouă ani de la semnarea contractului încredinţat direct de Guvernul Adrian Năstase companiei americane Bechtel, contract despre care fostul ministru al Transporturilor, Radu Berceanu, spunea în 2009 că a fost "un fel de cerinţă pentru ca România să intre în NATO".

Pe scurt, după nouă ani de la semnarea contractului, din totalul celor 415 km proiectaţi, au fost deschişi circulaţiei doar 52 de km, iar sumele încasate de Bechtel de la statul român se ridică la aproape 1,5 miliarde euro.

Pe site-ul Enka, partenerul turc al Bechtel la construirea Autostrăzii Transilvania, se menţionează că termenul pentru finalizarea Autostrăzii Transilvania este decembrie 2013.

Ceremonia de semnare a contractului dintre Bechtel şi CNADNR (19 decembrie 2003) (Mediafax Foto)

Proiectul a fost împărţit în opt secţiuni: Braşov-Făgăraş (48,81 km), Făgăraş-Sighişoara (53,37 km), Sighişoara-Ogra (58 km), Ogra-Câmpia Turzii (37,19 km), Câmpia Turzii-Gilău (Cluj Vest) (52,55km), Gilău-Mihăeşti (25,5km), Mihăeşti-Suplacu de Barcău (75,48 km) şi Suplacu de Barcău-Borş (64,5 km).

Fostul ambasador al Statelor Unite în România, Michael Guest, declara în 2004, la o receptie organizată la reşedinta sa, că Guvernul a luat o decizie bună pentru România atunci când a atribuit construcţia autostrăzii Braşov-Oradea companiei americane Bechtel. (foto Mediafax Foto)

În 2004, Bechtel a început lucrările simultan pe două segmente - Câmpia Turzii - Cluj Vest şi Suplacu de Barcău - Borş. În decembrie 2009, primii 42 de kilometri ai Autostrăzii Transilvania au fost inauguraţi în prezenţa premierului Emil Boc şi a ministrului Transporturilor, Radu Berceanu. În noiembrie 2010, ultimii 10 kilometri din sectiunea între Turda şi Câmpia Turzii, au fost inauguraţi de Emil Boc şi ministrul Transportului Anca Boagiu.

În prezent, singurul tronson pe care mai lucrează, teoretic, compania americană Bechtel este Suplacu de Barcău-Borş, însă din primăvara anului trecut ritmul lucrărilor a încetinit vizibil, potrivit informaţiilor furnizate gândul de către Nicolae Tivadar, primarul localităţii Suplacu de Barcău. Lipsa finanţării este în principal motivul pentru care lucrările au stagnat pe Suplacu de Barcău-Borş, tronsonul cuprinzând şi cel mai lung viaduct (1,8 km).

Într-o filmare de aprovimativ 17 minute realizată în luna august a.c. şi postată pe internet se observă că de-a lungul celor 64 de kilometri ai tronsonului Suplacu de Barcău-Borş lucrările de construcţie sunt "îngheţate".

Sursa: skyscrapercity.com, forum.peundemerg.ro

În această toamnă CNADNR a ales, în urma unei licitaţii, asocierea firmelor Spedition UMB-Tehnostrade, ambele controlate de "regele asfaltului" Dorinel Umbrărescu, pentru proiectarea şi construirea segmentului de autostradă cuprins între Gilău şi Nădăşel, care are 8,7 kilometri. Valoarea investiţiei este de circa 57 de milioane de euro, iar durata contractului este de 6 ani, din care 6 luni perioada de proiectare, un an şi jumătate execuţia şi 4 ani de perioada de garanţie.

Cine va construi restul tronsoanelor

Deocamdată nu se ştie cine va executa lucrările la celelalte tronsoane. Pe site-ul CNADNR se arată că în prima parte a anului 2012 urmau să fie contractate tronsoanele Iernut - Câmpia Turzii şi Târgu Mureş - Iernut.

"Ca urmare a negocierilor purtate cu Comisia Europeană, de revizuire a reţelei TEN-T, celelalte tronsoane ale Autostrăzii Transilvania au devenit eligibile spre a fi finanţate din fonduri europene, cu începere în anul 2014", se arată pe site-ul CNADNR.

Gândul a transmis la jumătatea lunii octombrie la CNADNR o solicitare privind informaţii despre celelalte tronsoane ale Autostrăzii Transilvania însă reprezentanţii CNADNR nu ne-au transmis un răspuns până la publicarea acestui articol.

 

Sursa: autostradatransilvania.ro

Cu ocazia inaugurării ultimului segment din autostrada Bucureşti-Constanţa, întrebat de gândul ce se întâmplă cu lucrările la Autostrada Transilvania, directorul general al CNADNR, Mircea Pop, ne-a declarat doar că "autostrada (Transilvania n.n.) deocamdată nu are finanţare".

Stadiul oficial al lucrărilor pe Suplacu de Barcău-Borş: 50%

La începutul lunii noiembrie, stadiul construcţiei tronsonului Suplacu de Barcău-Borş era de 50,12%, potrivit celor mai recente date furnizate Ziarului Financiar de către reprezentanţii Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR).

Lucrările pe acest tronson ar urma să fie gata în decembrie 2013, după ce în urmă cu câteva luni CNADNR spunea că în noiembrie 2012 ar fi urmat să fie gata 18 km din cei 64 de km ai autostrăzii, urmând ca restul să fie gata în 2013.

Bechtel a încasat de la statul român aproape 1,5 miliarde euro

Bechtel a încasat până la începutul acestei toamne circa 268 milioane de euro pentru autostrada Suplacu de Barcău-Borş, iar pentru ceilalţi 52 de km de autostradă pe care i-a construit până acum a încasat alte circa 1,2 miliarde euro, potrivit ZF.ro. Reiese că preţul pentru un kilometru finalizat de autostradă a fost de 23 de milioane de euro.

"Cine îi mai ştie pe americanii ăştia. Îşi iau jucăriile şi pleacă"

Contactat de gândul, primarul comunei Suplacu de Barcău, Nicolae Tivadar, a declarat că din primăvara anului 2011, firma Bechtel nu a mai executat lucrări de construcţie la segmentul Suplacu de Barcău-Borş.

"Din primăvara anului 2011 practic nu s-a mai lucrat la autostrada (Suplacu de Barcău-Borş). Până atunci s-a lucrat la viaductul de 1,8 km. S-au pus grinzile. Din câte am înţeles, în primăvară se vor băga bani pentru construcţia autostrăzii, dar aceasta nu este o informaţie oficială », a declarat pentru gândul primarul comunei Suplacu de Barcău, Nicolae Tivadar.

Viaductul de 1,8 km de pe tronsonul de autostradă Suplacu de Barcău-Borş pe care îl construieşte Bechtel // suplacudebarcau.ro

"Cine îi mai ştie pe americanii ăştia. Odată este unul, odată este altul. Îşi iau jucăriile şi pleacă", a comentat râzând primarul Nicolae Tivadar.

Pe de altă parte, primarul Tivadar ne-a spus că în prezent multe cazuri privind despăgubirile de la CNADNR pentru terenurile aferente autostrăzii Suplacu de Barcău-Borş au ajuns în instanţă. "Oamenii sunt nemulţumiţi şi au contestat în instanţă despăgubirile de la Compania de Autostrăzi. Acum doi ani, pentru despăgubiri s-au oferit 5-6 euro pe metrul pătrat de teren, iar acum CNADNR vrea să le dea doar 58 de bani pe metrul pătrat", a declarat pentru gândul primarul din Suplacu de Barcău.

Raport al Curţii de Conturi: "atmosfera de circumspecţie, deseori exagerată, întreţinută în jurul acestui obiectiv"

Pe de altă parte, un raport special al Curţii de Conturi cu privire la construirea şi întreţinerea autostrăzilor pentru perioada 2005-2010 şi făcut public în iunie a.c. a concluzionat că "autostrada Braşov - Borş nu a fost realizată conform obiectivelor şi termenelor legale, care au stat la bazele demarării acestui proiect, ca urmare atât a vulnerabilităţilor, neconformităţilor şi disfuncţionalităţilor contractului, cât şi a lipsei de voinţă la nivelul Guvernului şi al MTI fie pentru rezilierea contractului fie pentru asigurarea tuturor surselor şi resurselor necesare finanţării obiectivului de investiţii şi finalizării acestuia".

"Există şi persistă în continuare suficiente semne de întrebare referitoare la contractul CNADNR - Bechtel şi nu există, în documentele puse la dispoziţie, suficiente motivaţii şi justificări pertinente cu privire la:
•încredinţarea directă a contractului
•graba cu care a fost promovată legislaţia aferentă, în anul 2003
•lipsa unei negocieri reale a contractului •promovarea şi aprobarea de către Guvern a unei forme de contract conţinând unele clauze care nu erau armonizate cu legislaţia românească şi/sau care stabileau obligaţii şi responsabilităţi disproporţionate pentru partea română", se arată în raportul Curţii de Conturi.

"Auditul reţine, ca pe o situaţie surprinzătoare şi neobişnuită, imposibilitatea Guvernului şi a MTI de a găsi şi aplica, timp de 7 ani, pârghiile legale prin care să-şi recâştige poziţia de parteneri contractuali egali, prin CNADNR, într-un contract încheiat în condiţii neclare, conţinând unele clauze rămase neexplicitate, interpretabile şi în defavoarea părţii române", se arată în raportul Curţii de Conturi.

Foto: Ministrul Transporturilor, Radu Berceanu, în vizită pe şantierul Autostrăzii Transilvania, în ianuarie 2009//Mediafax Foto

În plus, auditorii menţionează "atmosfera de circumspecţie, deseori exagerată, întreţinută în jurul acestui obiectiv", clasificarea la nivel de "secret de serviciu" a contractului CNADNR -Bechtel fiind caracterizată ca fiind ca neavând o "justificare pertinentă", precum şi faptul că echipei de audit a Curţii de Conturi "nu i-au fost puse la dispoziţie toate informaţiile şi documentele privitoare la acest contract" invocându-se vechimea documentelor, lipsa lor în unele cazuri, schimbările organizatorice numeroase de la nivelul CNADNR şi MTI, plecarea din sistem a specialiştilor care au avut atribuţii şi responsabilităţi, precum şi aspectele procedurale cu privire la clasificarea documentelor.

Istoria Autostrăzii Transilvania

Autostrada Braşov - Borş a fost încredinţată direct companiei Bechtel Internaţional Inc. din SUA în anul 2003.

La ceremonia de semnare din decembrie 2003 de la Palatul Victoria au participat premierul de la acea vreme Adrian Năstase, ministrul Finanţelor Mihai Tănăsescu şi ambasadorul SUA, Michael Guest.

Termenul iniţial de finalizare a autostrăzii era 2012.

Încă de la început, preşedintele Traian Băsescu şi-a exprimat reticenţa faţă de contractul cu Bechtel. Însă în toamna anului 2005, la întoarcerea dintr-o vizită în SUA, presa comenta că preşedintele Băsescu şi-ar fi nuanţat poziţia, declarând că, deşi contractul cu americanii nu e corect întocmit, banii vor fi achitaţi pentru ca lucrările la autostradă să continue - numai că proiectul va merge mai încet, fiindcă nu autostrada Bechtel este prioritatea autorităţilor române, ci coridorul IV paneuropean, potrivit Business Magazin.

Contractul a parcurs două renegocieri, în anii 2005 şi 2011, în urma cărora obiectul contractului s-a redus la 112 km, din care 52 km (tronsonul 2B - Câmpia Turzii - Gilău) au fost finalizaţi în anul 2010 iar 60 km (tronsonul 3C - Suplacul de Barcău - Borş) au termen final 2013.

În urma acordului de modificare, s-a stabilit, printre altele, şi obligaţia CNADNR de a plăti firmei Bechtel, până la data de 31 mai 2012, o sumă "plafonată" de 108.998.493 euro, reprezentând "pretenţii", prevăzută în acordul de modificare a contractului.

Angajamentul pentru continuarea lucrărilor a fost asumat şi de reprezentanţii noului Guvern, care au arătat că proiectul nu va fi abandonat, fiind în interesul Transilvaniei ca lucrările să fie continuate, iar traseul să fie conectat de drumurile din Ungaria.

Un document guvernamental relevă însă că acest angajament va fi încălcat, fiind din nou invocată lipsa banilor.
"Datorită (din cauza - n.r.) bugetului alocat pentru 2012, insuficient faţă de obligaţiile asumate prin acordul la contractul de proiectare şi execuţie a Autostrăzii Braşov-Cluj-Borş, şi a valorii obligaţiilor de plată înregistrate, antreprenorul Bechtel a redus ritmul lucrărilor începând cu luna mai 2012.

În consecinţă, termenul de finalizare al celor 18 kilometri din Secţiunea 3C Suplacu de Barcău-Borş, prevăzut pentru anul 2012, nu poate fi respectat", se arăta în documentul publicat în octombrie de Mediafax.

Care este "şansa" continuării lucrărilor la Autostrada Transilvania

La jumătatea lunii noiembrie, premierul Victor Ponta a declarat că şansa continuării lucrărilor la Autostrada Transilvania sunt fondurile europene, autorităţile de la Bucureşti încercând să negocieze includerea acestui proiect în bugetul UE pentru perioada 2014-2020, potrivit Mediafax.

Citește și: