14 vizualizări 17 iun 2009

În ciuda declaraţiilor oficiale, a angajamentelor şi a planului anticriză propriu-zis prezentat de către premierul Emil Boc, statul român s-a comportat la începutul acestui an, în plină criză, la fel ca în 2008, când România a avut cea mai mare creştere economică din ultimii ani.

Cheltuielile cu salariile bugetarilor, de exemplu, au crescut în primele patru luni din 2009 cu 16,2%, ajungând la peste 17 miliarde de lei, cu două miliarde mai mult decât în perioada similară a anului precedent, conform datelor Ministerului de Finanţe.

Singurul loc din care s-a tăiat consistent a fost bugetul de investiţii. Statul a investit în primele patru luni 4,3 miliarde de lei, cam un miliard de euro, cu 22,8% mai puţin decât anul trecut, deşi s-a angajat să investească în total peste nouă miliarde de euro în 2009.

Scadenţa campaniei electorale din 2008

Economiştii spun că vina privind actuala situaţie, în care statul întârzie să îşi reducă cheltuielile pentru a avea mai mulţi bani disponibili pentru investiţii, se împarte, inegal, între fostul şi actualul Executiv. “În proporţie de 90% aceste cheltuieli suplimentare, la salarii şi la bunuri, sunt efectul reglementărilor de anul trecut din campania electorală. Acum a venit scadenţa pentru promisiunile şi angajamentele făcute atunci. Restul de 10%, însă, vine din faptul că Guvernul actual nu a făcut până acum aproape nimic din ce a promis, adică tăierea sporurilor, desfiinţarea sau comasarea agenţiilor subordonate ministerelor şi aşa mai departe. Din nu ştiu ce motiv, el încearcă să întârzie cât mai mult aceste decizii”, ne-a declarat Ilie Şerbănescu, analist economic.

Statul a cheltuit la fel de mult pe bunuri şi servicii

Dacă în ceea ce priveşte salariile bugetarilor explicaţia creşterii este obţinerea de majorări în campania electorală din 2008, în ceea ce priveşte achiziţia de bunuri şi servicii de către stat cifrele contravin flagrant cu promisiunilor premierului. În primele patru luni statul a avut la acest capitol cheltuieli de 8,47 miliarde de lei, cu doar 0,4%, respectiv 30 de milioane de lei, mai puţin decât în perioada similară a anului trecut. Simplu spus, cheltuielile sunt, practic, la fel ca atunci când economia mergea cu motorul turat la maximum.

După jumătate de an încă se mai aşteaptă măsurile anticriză

În ceea ce priveşte măsurile anticriză anunţate de guvern, situaţia este la fel de proastă. Investiţiile statului în economie, cea mai importantă măsură pentru a reduce efectele crizei, au fost mai mici decât anul trecut. Mai mult decât atât, conform Finanţelor, din cele nouă miliarde de euro în total alocate investiţiilor, circa trei miliarde de euro ar putea veni din fonduri europene, de preaderare şi postaderare, deci vor depinde de absorbţia acestora.

Un surplus de bani va veni şi de la Comisia Europeană, Banca Mondială şi alte instituţii financiare internaţionale, de la care România va împrumuta anul acesta circa şase miliarde de euro, ca parte a acordului de finanţare de 20 de miliarde de euro semnat cu FMI şi CE. Preşedintele României şi premierul, însă, au declarat recent că speră să nu se ajungă în situaţia în care aceşti bani, în loc să meargă în investiţii, să fie folosiţi pentru plata pensiilor şi a salariilor bugetarilor, date fiind veniturile în scădere la bugetul de stat.

Guvernul nu a găsit încă bani sau nu a reuşit încă să pună în practică nici măsurile anticriză mai “ieftine”, cum ar fi recapitalizarea băncilor deţinute de stat.

CEC şi Eximbank încă nu au primit de la stat bani pentru recapitalizare, 1,1 miliarde de lei în total, ceea ce ar fi permis acordarea mai multor credite în condiţii mai bune, în timp ce neimpozitarea profitului reinvestit a fost amânată.

„Pentru unele măsuri nu este nevoie de bani, ci doar de voinţă”

“Ce măsuri? Nu ştiu care sunt. Adică ştiu ce s-a promis dar nu am văzut niciuna pusă în practică. Evoluţia mediului de afaceri, de altfel, se vede foarte clar în PIB. E adevărat, nu sunt bani. Înţelegem asta. Dar pentru unele măsuri nu este nevoie de bani, ci doar de voinţă. Berceanu spunea că doar Iosefini ar reuşi să facă autostrăzi fără bani, dar până atunci ar fi bine ca agenţia de plăţi să fie separată de Ministerul Transporturilor, conform cererii UE. Şi asta nu costă bani”, a declarat pentru Gândul Cristian Pârvan, secretar general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), care a precizat că aceasta este părerea sa personală şi nu reprezintă poziţia oficială a AOAR. O altă măsură importantă care se lasă aşteptată este şi ajungerea cu plata la zi a datoriilor pe care statul le are către mediul privat sub forma rambursării TVA. În loc să scadă, valoarea acestora creşte de la lună la lună. În mai, valoarea rambursărilor întârziate de TVA a ajuns la aproape două miliarde de lei, cu aproape două sute de milioane de lei mai mult decât în luna precedentă. Firmele de construcţii, de altfel, ameninţă din ce în ce mai serios că vor da în judecată statul pentru că nu îşi primesc restanţele. (V.R.)

Citește și: