18 vizualizări 3 oct 2008

Pentru a descrie ce poate păţi România dacă salariile tuturor bugetarilor vor creşte cu 50%, iar deficitul bugetar va creşte la 7%, analiştii dau exemplul Ungariei din 2000.

De ce? În 2000, după 10 ani de strâns cureaua, de creşteri record ale economiei pe baza creşterii productivităţii şi a atragerii investiţiilor străine, de pus banii la bancă şi de consum moderat pentru a nu stârni inflaţia, politicienii s-au gândit că ar fi timpul să transforme tot ceea ce se câştigase în pomeni electorale. Al treilea an în care Ungaria a fost condusă de guvernul Viktor Orban a echivalat cu începutul dezastrului pentru maghiari.

Criza maghiară a pornit de la creşterea salariilor cu 50%

Motivul? Dărnicia electorală. Prima piatră de moară legată de gâtul bugetului Ungariei a fost pornirea unui program naţional de construcţie de locuinţe subvenţionate de stat. În timp ce capitalul electoral creştea, banii rămaşi la buget pentru continuarea investiţiilor în infrastructură, de exemplu, scădeau văzând cu ochii. Şi dacă asta nu ar fi fost de ajuns, programul, care a atras zeci de mii de cereri, a înghiţit aproape instantaneu economiile populaţiei, cele care garantează trecerea mai uşoară prin momentele grele ale economiei locale.

Cireaşa de pe tortul pomenilor electorale a fost însă decizia guvernului Orban de a mări cu 50% salariile tutoror bugetarilor. Urmarea? Ungaria a ratat ţinta iniţială de trecere la euro, care era 2008, experţii spunând că şi intervalul de 2010-2014 este destul de optimist. Astfel, inflaţia în Ungaria este 7,7%, faţă de un maximum de 3% iar deficitul bugetar este de 4,9% faţă de limita de 3% impusă de UE pentru a trece la euro. Economiştii susţin că aceste derapaje se datorează acelei perioade nefaste 2000-2002, când generozitatea guvernului a dezechilibrat economia maghiară.

Ce putem face pentru a evita un viitor asemănător cu al Ungariei

Analiştii economici locali au perspective sumbre. Una dintre variantele salvatoare este ca Parlamentul să revină asupra deciziei de a mări salariile profesorilor cu 50% sau ca preşedintele României să nu promulge această lege. Dând la o parte aceste variante însă, viitorul nu este deloc încurajator. “Dacă nu revine (Parlamentul, n.r.) asupra deciziei Guvernul va trebui să facă un nou buget în care să introducă şi aceste cheltuieli suplimentare. În lipsa resurselor necesare va trebui să taie de unde poate, tot ce poate, pentru a nu depăşi un deficit bugetar de 3%. Asta ar înseamna practic anularea tuturor investiţiilor”, ne-a declarat Dan Pascariu, preşedintele consiliului de supraveghere al UniCredit Ţiriac Bank.

Dacă Guvernul va face acest lucru nu vom spune adio numai kilometrilor de autostradă care aşteaptă să treacă de pe hârtie pe pământ, ci oricărei investiţii, de orice natură, fapt subliniat şi de Vosganian, care a dat ca exemple investiţiile din învăţământ şi din sănătate.

Însă această variantă ar putea fi totuşi una optimistă. “Ideea de a nu creşte deficitul şi de a tăia din investiţii mi se pare improbabilă. La Apărare, de exemplu, ai angajamentele faţă de NATO, sunt unele investiţii bătute în cuie, trebuie făcute, nu ai ce face. Dacă Parlamentul nu revine asupra deciziei, intrăm într-o situaţie foarte gravă”, a declarat pentru Gândul Aurelian Dochia, consultant financiar.

La fel ca în cazul Ungariei, unde o simplă mişcare greşită a anulat ani de succese şi de recorduri, România ar putea cădea victimă populismului.

“La sfârşitul anilor ’90, când leul era foarte slab şi inflaţia era foarte mare era vorba şi de conjunctură. România era prost văzută, nu avea de unde să se împrumute... Acum însă, dat fiind contextul economic actual, o asemenea criză ar fi gratuită. Ar fi o criză determinată de un gest gratuit. Ar însemna că factorii de decizie în acest caz au făcut tot posibilul să strice situaţia destul de bună pe care am avut-o până acum”, a adăugat el. (V.R.)

Citiţi şi celelalte texte din cadrul grupajului dedicat crizei care ameninţă România

2 milioane de voturi sindicale bat cu parul în poarta Guvernului

Isărescu renunţă la diplomaţie: apropierea alegerilor a dus la promisiuni fără acoperire

Tăriceanu: Parlamentul să indice buzunarele de unde vor fi majorate salariile profesorilor

Citește și: