3211 vizualizări 21 mai 2019

Guvernatorul BNR are 69 de ani şi a trecut prin toate conjuncturile economice, de la hyperinflaţie, cu ţara în pragul falimentului, şi până la criza financiară din 2008. Ce va face după luna octombrie, când îi expiră mandatul, ar putea fi crucial pentru independenţa băncii centrale a României într-o eră a populismului.

Româniale dă deja dureri de cap oficialilor UE, care se luptă cu ameninţările la adresa democraţiei în toate ţările din fostul bloc communist. În Ungaria şi Polonia cei care fac parte din consiliile de administraţie ale băncilor central sunt deja oameni de încredere ai guvernelor.

Isărescu ar putea fi mai înclinat să plece dacă o asemenea ameninţare se va repeta şi în România, unde toţi membrii Consiliului de Administraţie al BNR urmează să fie realeşi sau înlocuiţi.

„Dacă actuala conducere este înlocuită de către oameni mai puţini calificaţi şi loiali politicului, atunci randamentul pentru titlurile de stat ar putea creşte, iar leul ar putea fi din nou sub presiune. (…) Îmi este teamă că dacă nu e Isărescu, va fi cineva mai puţin credibil şi cu mai puţină influenţă”, spune Blaise Antin, şeful cercetării pe pieţele emergente în cadrul grupului American TCW Group – un cumpărător al titlurilor de stat din România.

Pentru România nu este un moment deloc potrivit pentru o astfel de schimbare. După o creştere rapidă, economia dă semne de încetinire, în timp ce deficitul bugetar ar putea depăşi limitele impuse de UE anul viitor, cu deficitul de cont curent la cel mai ridicat nivel din 2008. Cu alegeri atât prezidenţiale cât şi parlamentare până la finalul anului 2020, banca centrală are nevoie de o mână fermă.

Isărescu este exact această mână fermă, apreciază Bloomberg. El a jucat un rol cheie pentru aderarea României la Uniunea Europeană în 2007 şi a fost o ancoră de stabilitate în timp ce multe guverne s-au prăbuşit. Cu el la cârma băncii, hiperinflaţia a fost învinsă, iar creşterea a ajutat în lupta împotriva sărăciei. Următorul ţel ar fi adoptarea monedei unice, un obiectiv stabilit pentru 2024.

Isărescu a câştigat în cei 28 de ani şi influenţă internaţională. A colaborat în ipostaza de omolog cu oameni precum Alan Greenspan şi Mario Draghi, a primit 17 titluri de onoare universitare şi este un membru al exclusivistului Bilderberg Group.

Însă autoritatea lui Isărescu a fost pusă la încercare când a atras atenţia că guvernul nu l-a consultat la deciziile luate, de la reduceri de taxe şi până la aşa-numita „taxă pe lăcomie” a băncilor – prima măsură generând un factor inflaţionist, iar a doua declanşând cele mai mari vânzări în masă pe bursa de la Bucureşti din ultimul deceniu.

Deşi în ultimii ani principalele partide din parlament au ajuns la un acord echilibrat cu privire la componenţa consiliului de administraţie din BNR, opoziţia susţine că de această data Partidul Social Democrat vrea controlul deplin.

Potrivit Bloomberg, potenţialii înlocuitori ai lui Mugur Isărescu ar fi Florin Georgescu, prim-viceguvernator din 2004, Aura Socol, profesor în cadrul Academiei de Studii Economice (ASE) Bucureşti, cu legături în PSD, Cristian Socol, soţul Aurei şi de asemenea profesor în cadrul ASE şi Leonardo Badea economist cu legături în PSD, care conduce acum Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF).

Până acum, guvernatorul nu a fost explicit cu privire la intenţiile sale, tachinând reporterii cu indicii.

„Am aproape 70 de ani, nu?”, a spus Isărescu anul trecut, transmiţând că nu are intenţia de a mai continua.

Când a fost întrebat din nou, în luna ianuarie, el a spus doar că „parlamentul va decide” şi „ceea ce contează este ca instituţia să fie solidă”.

Citește și: