Alina Botezatu
1340 vizualizări 10 dec 2018

”Pentru prima oară, într-un raport de stabilitate am inclus şi o Hartă a Vulnerabilităţilor structurale, diferenţa mare între risc sistemic şi vulnerabilitate structurală fiind aceea că riscurile pot fi atenuate, abordate, relativ pe termen scurt şi mediu, prin politici adecvate, în timp ce vulnerabilităţile structurale sunt de durată, pe termen lung şi pentru rezolvarea lor este nevoie de politici structurale. Aceste trei vulnerabilităţi cu care ne vom mai întâlni, cu siguranţă, şi în următoarele rapoarte sunt: problema demografică, disciplina scăzută de plată în economie şi nivelul scăzut al intermedierii financiare”, a afirmat Liviu Voinea, membru al Consiliului de administraţie şi viceguvernator al BNR, la prezentarea ”Raportului asupra stabilităţii financiare”, ediţia decembrie 2018, Anul III (XIV), nr. 6 (16).

Problema demografică este cauzată de emigraţie şi de sporul natural al populaţiei, care este negativ începând din 1991 (în 2017, a fost de -3,1 la mie).

”Emigraţia a cunoscut valori deosebit de ridicate în ultimii 15 ani: total români plecaţi în străinătate, ca pondere în total populaţie, 14%, şi total români plecaţi în străinătate, ca pondere în total forţă de muncă rămasă în ţară, 36,6%. Asta înseamnă că, dacă i-am adăuga la forţa de muncă din ţară, asta înseamnă că, practic, unul din patru români apţi de muncă a plecat din ţară să muncească în străinătate şi raportul faţă de cei rămaşi este de unul la trei”, a detaliat Voinea.

Viceguvernatorul a subliniat că aceasta este o problemă structurală şi s-a dezvoltat în timp. ”Nu poate fi rezolvată de azi pe mâine, dar poate fi privită şi din perspectiva faptului că există un potenţial de creştere a înzestrării cu forţă de muncă, în cazul în care o parte din această emigraţie s-ar întoarce.”

A doua vulnerabilitate inclusă în raportul asupra stabilităţii financiare se referă la riscurile din bilanţul firmelor:

”Este o temă pe care o menţionăm de mai mult timp. Domnul prim-viceguvernator Florin Georescu o menţionează şi de mai mult timp. Câteva cifre:

- companii cu capitaluri proprii sub limita reglementată reprezintă 40% din totalul firmelor din România;

- companii cu capitaluri negative 39% (ele nu se adună, pentru că unele se găsesc în mai multe astfel de categorii)

- companii cu cifra de afaceri egală cu zero 24% (una din patru)

- companii cu numărul de salariaţi egal cu zero 41%;

- companii care cumulează cele trei situaţii atipice - capitaluri proprii negative, cifră de afaceri zero şi număr de salariaţi zero, 14%.

”Este una dintre problemele care trebuie rezolvate înainte de intrarea în zona euro”, a subliniat Voinea.

Nivelul intermedierii financiare scăzut este dat de ponderea activelor bancare în PIB, de 49%, sub ponderea ţărilor din regiune, în timp ce media europeană este de cinci ori mai mare.

Ponderea scăzută a activelor bancare în PIB poate fi interpretată şi ca un potenţial de creditare neutilizat, mai ales în ceea ce priveşte companiile, conform viceguvernatorului. ”Principalele sectoare care ar putea accesa mai multe credite sunt industria şi utilităţile”, a mai spus Voinea.

 

Citește și: