Alina Botezatu
577 vizualizări 8 ian 2019

Analiştii şi economiştii din bănci nu se aşteaptă ca BNR să majoreze sau să reducă rata dobânzii de politică monetară.

Această rată este de 2,5%, începând cu mai 2018, când a fost urcată cu 0,25 de puncte procentuale faţă de nivelul de 2,25%, cât a fost stabilit începând cu 8 februarie 2018.

Începând cu 9 ianuarie 2018, Banca centrală a României a urcat rata dobânzii de politică monetară la 2%, de la 1,75%, cât o stabilise începând cu 7 mai 2015. Aceasta a fost prima inversare de ciclu, după aproape nouă ani.

Începând cu 5 februarie 2009, BNR a scăzut dobânda cheie, pe fondul crizei şi a problemelor de finanţare. La acea dată, instituţia a stabilit dobânda cheie la 10%, în scădere de la 10,25% cât fusese începând cu 1 august 2008. În cei nouă ani, Banca centrală a preferat să facă paşi mici, respectiv scăderi de cel mult 0,5 puncte procentuale.

La începutul anului trecut, BNR s-a văzut nevoită să reia creşterea ratei dobânzii de politică monetară, pe fondul creşterii accelerate a inflaţiei, care de la 0,1% în ianuarie 2017 a urcat până la 3,3% în decembrie 2017. Tendinţa se arăta în creştere pe fondul reintroducerii supraccizei şi a majorări preţurilor pentru energie, iar în mai şi iunie 2018, rata anuală a inflaţiei a fost de 5,4%. Pe final de an, inflaţia s-a stabilizat în ţinta BNR de 2,5%, plus/minus 1%.

 

BNR a decis care sunt băncile de importanţă sistemică

Banca Naţională a stabilit că în sistemul bancar românesc sunt nouă bănci de importanţă sistemică. OTP Bank a intrat în lista actualizată şi a ieşit Bancpost, preluată de Banca Transilvania.

Cele nouă bănci sistemice sunt Banca Transilvania, UniCredit Bank, BCR, BRD - SocGen, Raiffeisen Bank, Alpha Bank România, CEC Bank, OTP Bank şi Garanti Bank.

Instituţiile de credit de importanţă sistemică sunt entităţile de dimensiuni mari comparativ cu activele sistemului financiar în ansamblu şi/sau cu economia reală.

În anul 2015, pe lista băncilor sistemice au fost incluse zece instituţii de credit, iar ulterior numărul a fost extins la 11 bănci. Anul trecut, lista includea nouă bănci sistemice.

Banca Naţională evaluează periodic instituţiile de credit din perspectiva importanţei sistemice. Metodologia este armonizată cu cea a Autorităţii Bancare Europene.



Banca centrală a stabilit amortizorul pentru alte instituţii de importanţă sistemică (amortizorul O-SII) aplicabil în 2019. Amortizorul de capital aferent altor instituţii de importanţă sistemică reprezintă o rezervă de capital care trebuie constituită pentru diminuarea riscului sistemic generat de dimensiunea instituţiilor de credit.

Începând cu 1 ianuarie 2019, trei bănci, respectiv BCR, Banca Transilvania şi Raiffeisen Bank, trebuie să menţină, la nivel consolidat, un amortizor de 2% din valoarea totală a expunerii la risc, dublu faţă de anul trecut. Pe de altă parte, OTP Bank trebuie să menţină un amortizor O-SII de 1,5% din valoarea totală a expunerii la risc, în timp ce în cazul UniCredit Bank şi BRD - SocGen amortizorul trebuie să fie de 1% din valoarea totală a expunerii la risc.

Tot de la începutul anului, la nivel individual, CEC Bank trebuie să menţină un amortizor de 2% din valoarea totală a expunerii la risc, iar pentru Alpha Bank şi Garanti Bank, amortizorul este de 1% din valoarea totală a expunerii la risc.

 



Printre criteriile luate în considerare pentru identificarea băncilor de importanţă sistemică figurează nivelul activelor, importanţa (valoarea plăţilor efectuate la nivel naţional, depozitele atrase de la sectorul privat şi creditele acordate populaţiei şi companiilor), precum şi com­plexitatea şi interconectivitatea.

În general, băncile sistemice intră în exerciţiile de evaluare a calităţii activelor şi în testele de stres şi, dacă înregistrează probleme, intră în mecanismul de rezoluţie şi redresare.

Citește și: