Alina Botezatu
1858 vizualizări 10 ian 2019

„Astăzi s-a spus pe piaţa vorbelor, că leul s-a depreciat din cauză că a simţit sau resimţit ce s-a întâmplat ieri (n.red. – marţi), la Banca Naţională. Păi, ce s-a întâmplat ieri la Banca Naţională? Guvernatorul a făcut ceea ce face din septembrie 1990. În fiecare clipă când apar riscuri care ar putea să schimbe echilibrul în ceea ce priveşte stabilitatea financiară, Guvernatorul a ieşit şi a vorbit public despre asta. Asta a făcut şi ieri (n.red. – marţi): a ieşit şi şi-a spus public punctul lui de vedere”, a spus Adrian Vasilescu, într-o emisiune la Digi24.

Leul a avut, miercuri, cel mai scăzut nivel istoric în faţa euro: 4,6722 de lei. Unii analişti au susţinut că este o reacţie la faptul că Mugur Isărescu, Guvernatorul BNR, a caracterizat, marţi, într-un briefing de presă, taxa pe activele financiare ale băncilor drept trăsnaie şi „invenţie”, în condiţiile în care este stabilită în funcţie de indicele ROBOR.

 

În continuare şi în acest context, consilierul Guvernatorului BNR a explicat care sunt motivele pentru care Guvernatorul nu poate merge la Ministerul Finanţelor Publice. Teodorovici a susţinut, duminică seara, într-o emisiune la Antena 3, că îi va face o invitaţie Guvernatorului BNR pentru o vizită la ministrul pe care-l reprezintă, scopul fiind să discute despre sistemul bancar românesc.

„Acum, ministrul de Finanţe zice «Îl voi chema să-mi răspundă». Nu este posibil. Este un cadru legal, stabilit de lege şi cadrul acesta se numeşte Comitetul Naţional de Macroprudenţialitate (Comitetul Naţional pentru Supravegherea Macroprudenţială – n.red.). În acest comitet de Macroprudenţialitate, care are, prin lege, datoria să facă radiografia tuturor pericolelor pentru stabilitatea financiară. Aceste pericole să fie votate în acest comitet, să fie transmise Guvernului şi Guvernul este obligat, tot prin lege, să răspundă la aceste sesizări”, a punctat Vasilescu.

 

Dacă Guvernul crede că sesizările făcut de CNSM nu sunt corecte, nu poate „să arunce la coş”, a mai susţinut consilierul Guvernatorului BNR.

„Este obligat, prin lege, să răspundă public şi să spună care sunt motivele pentru care nu dă curs sesizării Comitetul Naţional de Macrostabilitate. Este o lege care este de sorginte europeană. Este o lege care funcţionează în toate cele 28 de ţări din Uniunea Europeană şi, în toate cele 28 de ţări din Uniunea Europeană, Guvernele sunt obligate să asculte, să ia notă de aceste sesizări, să le analizeze şi, dacă cred că ele nu sunt corecte, să răspundă public şi să spună de ce nu sunt corecte”, a explicat Vasilescu.

Guvernatorul BNR şi ministrul Finanţelor fac parte din acest comitet, alături de alţi şapte membri, care reprezintă BNR, MFP şi Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF).

 

„Acest Comitet trebuie să discute problema care s-a creat. Este o problemă de risc sistemic. O problemă de risc sistemic nu poate să treacă aşa... Guvernatorul s-a pronunţat ieri (n.red. – marţi) colocvial: nu putem discuta la televizor, este o problemă pe care trebuie să o discutăm în cadrul legal. Acesta este singurul cadru legal pentru o asemenea discuţie, altul nu există. Sigur că ministrul de Finanţe putea să îl invite pe Guvernator la Ministerul de Finanţe, cu acest amendament că a fost şi el la Banca Naţională. Această invitaţie nu a sunat deloc prieteneşte, a sunat într-un fel ultimativ şi cred că Guvernatorul nu are dreptul să dea curs unei asemenea chemări ultimative”, a concluzionat Vasilescu.

De altfel, marţi, în cursul briefing-ului, Guvernatorul BNR a susţinut că nu a primit o invitaţie oficială din partea ministrului Finanţelor pentru a discuta despre bănci şi că nu există cadru legal pentru o asemenea invitaţie. În plus, în calitate de preşedinte al CNSM, Guvernatorul BNR ia în calcul convocarea unei şedinţe speciale a acestui Comitet pentru a discuta despre adoptarea taxei pe activele financiare ale băncilor şi despre sistemul bancar din România.

Citește și: