Dan Straut
664 vizualizări 15 sep 2018

Pesta porcină africană pare să fie de departe boala momentului, nu doar în România, ci şi în Uniunea Europeană. Vom vedea însă, că lista pericolelor pentru animale sau plante este mai lungă, pesta porcină fiind doar cea mai vizibilă.

Una dintre bolile verii la plante a fost Tuta Absolută sau Molia minieră a tomatelor, cum îi spun legumicultorii - o molie nocturnă care atacă în principal tomatele, dar se poate răspândi şi la cartofi, vinete, ardei, sau fasole, arată un ghid pentru recunoaşterea şi combaterea bolilor şi dăunătorilor la tomate cultivate în spaţii protejate (sere, solarii, tuneluri), publicat de Ministerul Agriculturii.

Primele semnale privind acest tip de insectă au apărut în 2010 la Satu Mare şi uşor-uşor acesta s-a extins în întreaga ţară, fiind adus probabil cu produsele importate.

Potrivit aceluiaşi ghid, la tomate ”au fost înregistrate pierderi de recoltă între 50% şi 100%, combaterea chimică este dificilă din cauza capacităţii larvelor de a se hrăni în interiorul frunzelor şi potenţialul biotic ridicat, iar adulţii sunt nocturni, deci greu de detectat în timpul zilei”.

Autorităţile recomandă următoarele măsuri:

  • strângerea şi distrugerea prin ardere a resturilor culturilor anterioare infestate;
  • eliminarea şi distrugerea imediată a plantelor, dacă se observă un atac izolat;
  • eliminarea buruienilor care ar putea fi gazde pentru molia minieră, atât din cultur; cât şi din zona apropiată;
  • monitorizarea atentă a spaţiilor de producere a răsadurilor, cu ajutorul capcanelor feromonale;
  • utilizarea plaselor anti-insecte şi utilizarea uşilor duble la intrarea in spaţiile protejate;
  • respectarea asolamentului şi evitarea monoculturii, precum şi cultivarea speciilor din aceeaşi familie mai mulţi ani la rând;
  • în culturile protejate, se efectuează dezinfecţia solului şi a structurii.

În momentul desfiinţării unei culturi infestate este foarte important ca resturile vegetale să fie distruse prin ardere, deoarece populaţia de Tuta prezentă pe acestea va migra spre o altă cultură. Insecta este foarte perseverentă şi caută orice metodă de a pătrunde în spaţiile protejate cultivate cu tomate.

La nivel naţional, trei judeţe din sud au anunţat că au fost atacate de tută: Buzău, Galaţi şi Ialomiţa.

Ministrul Agriculturii, Petre Daea, a precizat într-o conferinţă de presă de la sfârşitul lunii august că „Tuta absolută a fost, este şi va fi. Este o boală care se poate ţine sub control, nu ne mai ferim acum şi de Tuta absoluta şi le luăm pe toate la rând, în aşa fel încât să creăm o imagine că aici în România este cuibar de boli. Eu aş vrea să vă spun un lucru foarte clar şi se poate documenta istoriceşte: România nu a dat boli nimănui de-a lungul istoriei, din nefericire doar a primit”.

O altă boală a plantelor provocate de bacterii sunt virozele care se manifestă prin nanismul sau piticirea (micșorarea înălțimii plantelor). Frecvent întâlnit la Pepino mosaic virus, Tomato mosaic virus care la rândul lui se manifestă atât pe frunze prin zone de culoare verde-gălbuie, difuze care alternează cu zone de culoare verde (Tomato mosaic virus); între nervuri pete mici, clorotice dispersate pe toată suprafața limbului (Tomato mosaic virus); pete de culoare verde-închis și ,,bășicarea” suprafeței frunzelor la Pepino mosaic virus – cât şi pe fructe - în zone mai deschise la culoare pe fructele în curs de coacere (Pepino mosaic virus).

De asemenea pătările inelare se manifestă:

  • pe frunze - pete inelare clorotice, de culoare negricioasă (Tomato black ring virus); inele și linii sinuoase necrotice (Tomato ringspot virus);
  • pete sau leziuni clorotice sau necrotice situate în jurul punctului unde a avut loc inocularea virusului prin înțepăturile tripşilor vector (Tomato spotted wilt virus);
  • pete brune sau de culoarea bronzului în stadiu mai avansat al bolii pe partea inferioară a frunzelor (Tomato spotted wilt virus).

Pe fructe apar pete, arcuri sau formațiuni inelare de culoare maro-verzuie, mai deschise la culoare decît restul suprafeței, la fructele în curs de maturare (Tomato spotted wilt virus); desene inelare superficiale, concentrice de culoare gri sau brună (Tomato ringspot virus); pete brune pe fructele verzi și desene inelare divers colorate pe fructele în curs de maturare (Tomato black ring virus).

Necrozele se manifestă în lungul pețiolurilor frunzelor și tulpinii, iar într-un stadiu mai avansat distrug vârful plantei (Tomato black ring virus).

Printre alte boli şi bacterii care atacă plantele se mai numără şi gărgăriţa mazării, mana cepei, buha verzei, purecii şi păduchii la varză şi alte crucifere sau putregaiul răsadurilor.

De asemenea, de boli nu sunt ferite nici animalele. Printre cele mai răspândite boli transfrontaliere se numără pesta porcină africană, pesta micilor rumegătoare sau dermatoza nodulară contagioasă a bovinelor, de care recent, ministrul Agriculturii Petre Daea spunea că s-a declanşat în Serbia.

”România este înconjurată de boli, dar vă rog să nu introducem panică în populaţie. Pe lângă pesta micilor rumegătoare, în Bulgaria, a mai apărut şi dermatoza nodulară, în Serbia. Sunt în discuţie toate acestea”, a spus vineri Petre Daea, într-o emisiune TV.

Dermatoza nodulară afectează bovinele de toate vârstele şi produce pierderi economice deosebit de ridicate, atât cu activităţile de combatere care sunt costisitoare, cât şi prin faptul că atrage după sine restricţii severe asupra circulatiei speciilor afectate atât pentru comerţul intracomunitar, cât şi pentru exportul de bovine.

Conform Codului Animalelor Terestre al OIE, o ţară infectată şi care desfăşoară activităţi de eradicare îşi poate recăpăta statutul de „liberă de boală” după trei ani de la eradicarea ultimului focar, ceea ce reprezintă pierderi economice importante pentru operatorii economici crescători de bovine.

Potrivit Planului de contingenţă al României şi Manualului operaţional pentru boala dermatoza nodulară contagioasă (virotică) a bovinelor, publicat de Autoritatea Naţională Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) în martie 2017, măsurile de control trebuie axate asupra tuturor speciilor de animale susceptibile, toate animalele pasibile de contact fiind sacrificate la faţa locului sau, în circumstanţe excepţionale, în cel mai apropiat loc adecvat.

În prezent, boala nu evoluează pe teritoriul României, însă în 2016 au fost luate măsuri de prevenire, în Bulgaria fiind confirmate mai multe cazuri.

Tot în sectorul rumegătoarelor, însă de categorie mică, se regăseşte Pesta Micilor Rumegătoare.

Virusul a fost depistat în Bulgaria la data de 23 iunie 2018 şi este o boală virală gravă, care nu afectează omul, dar afectează rumegătoarele mici, respectiv ovinele şi caprinele, iar boala se transmite în principal prin contact direct.

„Mortalitatea în cazul animalelelor infectate poate ajunge la 70%. Este o boală infectocontagioasă, de natură virotică, întâlnită la capre şi oi, cu caracter endemicoepidemic şi evoluţie supraacută sau acută, caracterizată clinic prin febră, tulburări digestive şi respiratorii, iar morfopatologic prin necroze, eroziuni şi ulcere la nivelul mucoasei digestive şi a căilor respiratorii”, a anunţat ANSVSA.

Molima nu evoluează pe teritoriul României, însă autorităţile sanitar-veterinare au dispus măsuri de prevenire, convocând o întâlnire de lucru a experţilor pentru Pesta Micilor Rumegătoare, în 29 şi 30 august, ca urmare a apariţiei bolii în Bulgaria şi a potenţialului risc la care este expusă ţara noastră.

ANSVSA a întreprins acţiuni de prevenire a introducerii virusului acesti boli în România: a transmis în teritoriu note de serviciu, care s-au concretizat prin organizarea de întâlniri cu părţile implicate şi interesate, care au vizat:
- informarea medicilor veterinari cu atribuţii specifice, a operatorilor economici şi a tuturor persoanelor implicate în activitatea de comerţ cu rumegătoare din Bulgaria sau cu rumegătoare care tranzitează Bulgaria;
- intensificarea acţiunilor de supraveghere pasivă, în special în judeţele din sudul ţării;
- instruirea medicilor veterinari cu privire la recunoaşterea semnelor clinice de boală în conformitate cu specificaţiile Organizaţiei Mondiale de Sănătate Animală (OIE);
- întărirea controalelor în punctele de trecere la frontieră în ceea ce priveşte transporturile de rumegătoare din Bulgaria şi Turcia, având în vedere că ultimele animalele la care s-a confirmat boala nu prezentau semne clinice, confirmarea făcându-se în baza investigaţiilor de laborator.

Cât despre pesta pocină africană, prezentă în România din 31 iulie 2017, ultima raportare oficială arată că virusul s-a răspândit în 207 localităţi din 12 judeţe, cumulând un număr total de 898 de focare şi 57 de cazuri la mistreţi, iar la nivel naţional au fost sacrificaţi 232.722 de porci.

De la data confirmării prezenţei virusului în ţara noastră, boala evoluează în două zone geografice - nord-vest şi sud-est.

Pentru a proteja porcii din exploataţii de această boală, ANSVSA recomandă:
- nu intraţi în adăposturile unde creşteţi porcii cu încălţămintea şi hainele cu care aţi umblat pe stradă; este recomandat chiar ca, pentru dezinfecţia la intrarea în adăpost, să puneţi o tăviţă cu paie îmbibate cu o soluţie slabă de sodă caustică;
- creşteţi porcii doar în spaţii îngrădite, fără posibilitatea de a veni în contact cu porci străini de curtea dumneavoastră, cu porci mistreţi sau cu alţi proprietari de porci domestici;
- nu hrăniţi animalele cu resturi alimentare provenite de la carnea de porc gătită în familie;
- dacă există vânători în familie, care aduc carne de mistreţ, sub nicio formă nu daţi porcilor apa provenită de la spălarea cărnii sau resturi de carne;
- nu scoateţi scroafele sau vierii din exploataţie în scopul montei cu animale din altă exploataţie;
- nu cumpăraţi purcei din locuri necunoscute, fără a fi identificaţi (cu crotalie) şi fără certificat sanitar-veterinar de sănătate eliberat de medicul veterinar de liberă practică împuternicit;
- nu folosiţi în hrana animalelor iarbă culeasă de pe câmp, pentru că ea ar fi putut să vină în contact cu porci mistreţi bolnavi.

Pesta porcină africană nu atacă omul, însă toate animalele suspecte trebuie sacrificate şi neutralizate, iar proprietarii vor fi despăgubiţi de către stat, în condiţiile prevăzute de lege.

  • strângerea şi distrugerea prin ardere a resturilor culturilor anterioare infestate;

  • eliminarea şi distrugerea imediată a plantelor, dacă se observă un atac izolat;

  • eliminarea buruienilor care ar putea fi gazde pentru molia minieră, atât din cultura cât şi din zona apropiată;

  • monitorizarea atentă a spaţiilor de producere a răsadurilor, cu ajutorul capcanelor feromonale;

  • utilizarea plaselor anti-insecte şi utilizarea uşilor duble la intrarea in spaţiile protejate;

  • respectarea asolamentului şi evitarea monoculturii, precum şi cultivarea speciilor din aceeaşi familie mai mulţi ani la rând;

  • în culturile protejate, se efectuează dezinfecţia solului şi a structurii.

Citește și: