Corina VÂRLAN
Alexandra PELE
11602 vizualizări 16 mai 2013

Unul din cinci angajaţi ai companiilor şi regiilor din subordinea Ministerului Economiei, care ar putea fi vizate de disponibilizări masive, îşi va pierde în următorii şase ani locul de muncă, reiese din datele oficiale centralizate de gândul.

 

EUROVISION 2013. LIVE: Cezar Ouatu în semifinala EUROVISION. EXCLUSIV: Mesajul către românii care i-au întors spatele

EUROVISION 2013. Lista ţărilor calificate în FINALĂ. Cu cine concurează CEZAR OUATU în semifinala 2. "Mă simt câştigător"

Până în 2018, Guvernul vrea să eficientizeze astfel activitatea societăţilor energetice de stat, care au acumulat doar în 2011 datorii totale de 3,9 miliarde euro (echivalentul a 2,8% din PIB-ul României din acel an), pentru a respecta angajamentele asumate prin acordul semnat cu Fondul Monetar Internaţional şi cu Uniunea Europeană.

Ca să atingă acest obiectiv, aproximativ 10.500 de salariaţi care lucrează la ora actuală în companii de stat ar urma să fie concediaţi. Iniţial, pe lista Guvernului figurau 15 societăţi, însă în forma finală a Ordonanţei de Urgenţă privind protejarea persoanelor disponibilizate sunt date drept exemplu doar patru dintre acestea, mai exact SC Complexul Energetic Oltenia SA, RAAN, SC Complexul Energetic Hunedoara SA şi SC Electrica SA.

Liviu Pop, ministrul delegat pentru Dialog Social şi preşedintele Comisiei pentru muncă, familie şi protecţie socială, dă asigurări că nicio reducere de personal nu se va face fără acordul Guvernului. "Ministerul propune Guvernului sumele de care are nevoie. Deci toate sumele se vor da prin hotărâre de Guvern, nu va face compania de capul ei", a declarat Pop pentru gândul.

"Până în momentul de faţă, nu s-a făcut nicio disponibilizare în baza acestei ordonanţe", ne-a mai explicat ministrul.

Personalul concediat care se bucura anul trecut de un salariu mediu brut de peste 3.600 de lei, potrivit estimărilor gândul realizate pe baza bugetelor celor 15 companii menţionate iniţial, ar urma să beneficieze, pe lângă indemnizaţiile de şomaj, de plăţi compensatorii şi de un venit lunar de completare.

"Sunt patru categorii de persoane, patru trepte de vechime. În funcţie de ce vechime au, cel mai puţin primesc cei cu vechime de trei ani, iar cel mai mult cei cu peste 25 de ani vechime", spune Liviu Pop în legătură cu venitul lunar de completare pe care ar urma să îl primească toţi angajaţii concediaţi.

Totodată, cel mai mare val de disponibilizări se va înregistra anul acesta, mai exact 2.539 de persoane.

"În legătură cu Ordonanţa de Urgenţă cu disponibilizările, vreau să lămuresc, 10.000 de oameni care pleacă mâine acasă. Nu e o informaţie corectă. E vorba de şase ani. E vorba de 2500, 1900 într-un an", a declarat, miercuri, premierul Victor Ponta. "E o realitate că se restructurează companii", a mai adăugat acesta.

Ordonanţa de Urgenţă privind protejarea persoanelor disponibilizate din companiile de stat a fost anunţată la jumătatea lunii trecute şi aprobată de Executiv în data de 30 aprilie. Forma aprobată este diferită de cea iniţială, potrivit Mediafax.

Totodată, în dimineaţa datei de 27 februarie, Mediafax a anunţat că Guvernul va începe un program de concediere a mai multor angajaţi ai 16 companii de stat. Câteva ore mai târziu, Ministerul Economiei a prezentat public proiectul de ordonanţă care prevedea începerea programului de disponibilizari în companiile de stat, pe noua listă fiind prezente 15 societăţi, eliminată fiind Societatea Naţională a Cărbunelui Ploieşti.

Descarcă aici Ordonanţa de Urgenţă privind aplicarea în perioada 2013 - 2018 a unor măsuri de protecţie socială acordată persoanelor disponibilizate prin concedieri colective efectuate în baza planurilor de disponibilizare

Datoriile companiilor, cu peste 10 milioane de euro mai mari decât cifra de afaceri

Peste 21% dintre angajaţii companiilor de stat vizate de disponibilizările masive anunţate de Guvern îşi vor pierde locul de muncă până în 2018, reiese din calculele gândul realizate pe baza numărului mediu de salaraţi care figurează în bugetele din 2012 ale acestora.

În total, companiile vizate aveau la finele anului 2012 peste 48.700 de angajaţi, cei mai mulţi dintre ei fiind salariaţii Complexului Energetic Oltenia, înfiinţat prin fuziunea complexelor Rovinari, Turceni şi Craiova. Pe locul doi se află Societatea Naţională a Huilei, cu un efectiv de salariaţi de 7.450 de persoane, potrivit notei de fundamentare a bugetului pentru anul trecut.

În total, companiile care figurau în urmă cu o lună pe lista societăţilor la care urmează să fie făcute disponibilizări pentru eficientizarea activităţii au derulat afaceri de 3,9 miliarde de euro în 2011, potrivit celor mai recente date ale Ministerului Finanţelor Publice (MFP).

Click pentru a mări (INFOGRAFIC: gândul.info)

Nota: Sursa datelor o reprezintă bugetele aprobate pe 2012 şi cifrele Ministerului Finanţelor Publice (MFP).

* Cifrele nu includ numărul de salariaţi din filialele companiilor.

Suma datoriilor acumulate de aceste companii este cu peste 10 milioane de euro mai mare decât cifra totală de afaceri, reiese din bilanţurile oficiale. Societatea Naţională a Huilei Petroşani a consemnat cele mai mari datorii, respectiv 1,2 miliarde de euro, o treime din valoarea totală.

Mai mult, profiturile cumulate consemnate în acelaşi an se ridică la doar 377,8 milioane de euro, cea mai însemnată contribuţie fiind a companiei Termoelectrica, respectiv 376,7 milioane de euro, circa 99,7% din total.

Totodată, din calculele gândul reiese că anul trecut câştigul mediu salarial în cadrul acestor companii, venit ce include şi bonusurile, a fost de circa 3.670 de lei, cu 56% mai mult decât salariul mediu brut pe economie din decembrie 2012, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS).

Cel mai prost plătiţi au fost cei 115 angajaţi ai Companiei Naţionale a Cuprului, Aurului şi Fierului Minvest Deva, care au primit, în 2011, lefuri şi bonusuri de circa 1.558 de lei.

Calendarul disponibilizărilor din companiile de stat

În anul 2013, 2.539 de salariaţi ai companiilor controlate de Ministerul Economiei îşi vor pierde locurile de muncă, pentru aceştia urmând să se aloce de la bugetul asigăririlor pentru şomaj suma de 37,44 milioane de lei (circa 8,4 milioane de euro, la un curs mediu de 4,445 lei/euro). Acesta va fi cel mai mare număr de angajaţi care vor fi daţi afară din companiile enrgetice de stat pe parcursul a şase ani.

Anul 2014 va veni cu un nou val de disponibilizări, dar cu un număr mai mic de şomeri. Astfel, anul viitor vor fi concediate din companiile şi din regiile de stat cu aproape 600 de persoane mai puţin decât în 2013, mai exact 1.941 de angajaţi, pentru care se vor aloca 82,63 milioane de lei (18,5 milioane de euro).

În anul 2015, vor fi concediate alte 2.130 de persoane, pentru care se vor scoate din bugetul asigurărilor pentru şomaj 83,26 milioane de lei (18,6 milioane de euro), urmând ca un an mai târziu alte 1.312 persoane să îşi piardă locul de muncă. Pentru plata acestora din urmă se vor aloca 70,87 milioane de lei (15,9 milioane de euro).

În 2017 vor fi concediate 1.221 persoane din companiile de stat al căror acţionar majoritar este Ministerul Economiei, care vor fi plătite cu suma de 57,04 milioane de lei (12,8 milioane de euro), iar în anul 2018 vor rămâne fără locurile de muncă 1.156 de români, pentru plata cărora se vor aloca 48,96 milioane de lei (10,9 milioane de euro).

Cum vor fi plătite persoanele concediate

Angajaţii disponibilizaţi vor primi atât o indemnizaţie de şomaj, cât şi plăţi compensatorii, care vor fi acordate de către companiile sau regiile la care au lucrat şi vor proveni din bugetele acestora, şi un venit lunar de completare.

Venitul lunar de completare va fi acordat diferenţiat şi stabilit odată cu suma pe care persoana în cauză o va primi ca indemnizaţie de şomaj, el fiind egal cu diferenţa dintre câştigul salarial individual mediu net pe ultimele trei luni de muncă înainte de concedierea acesteia şi nivelul indemnizaţiei de şomaj, potrivit Ordonanţei de Urgenţă privind protecţia angajaţilor disponbilizaţi.

Acesta nu va depăşi însă câştigul salarial mediu net din luna ianuarie a anului în care angajatul a fost disponibilizat, care va fi anunţat de către reprezentanţii INS. Spre exemplu, românii care vor fi concediaţi anul acesta din companiile de stat vor obţine un venit lunar de completare care nu va depăşi suma de 1.548 de lei.

Fondurile necesare pentru plata venitului lunar de completare vor proveni din bugetul asigurărilor pentru şomaj. Acesta se va acorda în funcţie de vechimea celor concediaţi pe o perioadă de până la doi ani, astfel:

- 3 - 10 ani vechime: 12 luni

- 10 - 15 ani vechime: 20 de luni

- 15 - 25 de ani vechime: 22 de luni

- cel puţin 25 de ani vechime: 24 de luni

Printre obligaţiile celor care vor beneficia de aceste sume de bani se numără căutarea unui nou loc de muncă şi participarea la programele de formare profesională oferite de agenţia pentru ocuparea forţei de muncă la care sunt înregistraţi. În cazul în care nu se vor prezenta lunar la agenţia pentru ocuparea forţei de muncă "pentru a primi sprijin în vederea încadrării în muncă" sau dacă vor "refuza nejustificat" un post nou oferit, ei nu vor mai putea beneficia de venitul de completare.

Românii concediaţi care nu îndeplinesc condiţiile necesare pentru obţinerea indemnizaţiei de şomaj nu vor obţine nici venitul lunar de completare. De asemenea, în cazul decesului persoanei disponibilizate, acesta nu va putea fi încasat în continuare de către familia sa.

Cum motivează Guvernul disponibilizarea celor 10.500 de angajaţi

Potrivit expunerii de motive care însoţeşte Ordonanţa de Urgenţă privind protejarea persoanelor concediate din companiile de stat, Guvernul României trebuie să rezolve, aşa cum s-a angajat "deficienţele constatate la unele întreprinderi de stat prin măsuri care să conducă la redresarea economico - financiară a acestora şi la eliminarea pierderilor şi eficientizarea pe termen lung a activităţii".

Descarcă aici expunerea de motive

Astfel, programele de eficientizare cuprind şi planuri de disponibilizare a angajaţilor companiilor, societăţilor naţionale şi societăţilor comerciale miniere care au ca acţionar majoritar Ministerul Economiei.

Principalele obiective ale acestor programe de eficientizare vor fi, potrivit aceluiaşi document, următoarele:

- reducerea pierderilor de exploatare până la eliminarea acestora;

- obţinerea unei competitivităţi reale în condiţiile unei pieţe libere;

- atenuarea impactului social prin programe consistente şi realizabile în zonele cu activităţi miniere în reducere;

- eficientizarea actului managerial.

Planurile de disponibilizare care vor fi stabilite la nivelul fiecărui operator economic în parte vor fi aplicate şi supravegheate de către Ministerul Economiei şi de către Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice.

 

Fii la curent cu ştirile economice ale momentului. Abonează-te la pagina de Facebook Gândul Financiar.

 

Citește și: