Corina VÂRLAN
8951 vizualizări 8 oct 2012

Pauza de ţigară din timpul programului de lucru este o activitate care poate diminua productivitatea angajaţilor şi, în cazuri extreme, îi poate face pe să devină contraproductivi. Cu toate acestea, interzicerea sau limitarea ei prin intermediul unor hotărâri venite din partea conducerii companiilor pot să creeze frustrare şi nemulţumire în rândul salariaţilor, spun specialiştii în domeniul resurselor umane.

Câţi bani pierde anual o companie din cauza fiecărui fumător

Principalele argumente pe care le dau fumătorii pentru a-şi justifica pauzele de ţigară din timpul programului sunt acelea că, prin această activitate, îşi reîncarcă bateriil şi au, pe deasupra, timp să evalueze sarcinile de lucru pe care le-au îndeplinit pe parcursul unei zi şi pe cele care trebuie să le îndeplinească ulterior.

Pentru angajaţii fumători, pauzele de ţigară reprezintă şi o şansă de a socializa cu ceilalţi colegi de la locul de muncă, susţin specialiştii în resurse umane.

În medie, fumătorii îşi alocă trei pauze de ţigară pe zi, fiecare de aproximativ 10 minute, deci pierd în fiecare zi o jumătate de oră din timpul de lucru cu această activitate, potrivit reprezentanţilor Manpower România. "În decursul unei luni se strâng minimum 10 ore, iar într-un an nu mai puţin de 120 de ore, adică echivalentul a 15 zile lucrătoare", a declarat pentru gândul George Păunescu, team leader al Manpower România, firmă specializată în domeniul resurselor umane.

"Raportând aceste date la salariul mediu net lunar, de 1.550 de lei, rezultă că o organizaţie poate pierde circa 863 de lei pe an cu fiecare angajat fumător", ne-a mai explicat Păunescu, adăugând că şi numărul zilelor de concediu medical solicitate de fumători este considerabil mai mare decât numărul zilelor de concediu medical pe care le cer nefumătorii.

Efectele interzicerii fumatului în rândul angajaţilor

În cazul în care şefii companiilor ar lua decizia de a interzice pauzele de ţigară în rândul angajaţilor lor, aceştia din urmă ar putea deveni frustraţi şi ar putea să nu se mai simtă motivaţi. De asemenea, efortul pe care ei l-ar depune în timpul programului de lucru ar putea să scadă.

"Important este să analizăm cu mare atenţie situaţia existentă şi să adoptăm decizii justificate de nevoia de business şi mai ales de realitate", a declarat pentru gândul Oana Datki, country manager al Consulteam România.

"Dacă ne gândim la modul absolut, o pauză de ţigară durează minimum cinci minute, iar dacă trebuie să ieşim din clădire sau să coborâm la un alt etaj, durata se măreşte considerabil. Într-adevăr, 5-10 pauze de ţigară pot să însemne mai mult de o oră din programul de lucru", ne-a mai explicat ea.

Datki a ţinut să sublinieze faptul că totul depinde de tipul de activitate al unei companii, de dimensiunea ei şi de durata reală a programului de lucru al angajaţilor. Astfel, potrivit country manager-ului Consulteam, în cazul unei firme de servicii unde salariaţii stau, în mod frecvent, peste programul de lucru, interzicerea fumatului nu ar aduce niciun beneficiu.

FOTO: Publimedia/Shutterstock

"Interzicerea pauzelor de ţigară ar putea să fie un factor puternic demotivant şi frustrant, iar <<câştigul>> aparent în productivitate să fie de fapt fals, angajaţii fiind frustraţi de mediul de lucru şi depunând un efort mult scăzut", ne-a mai explicat Datki.

Situaţia este cu totul alta în momentul în care angajaţii unui companii lucrează după un program fix, în acest caz fiind recomandat ca şefii să intervină. "Cel mai indicat este ca managerul să verifice cât se alocă pauzelor de ţigară şi ce se întâmplă în aceste pauze, iar în funcţie de aceste aspecte să decidă cât să cenzureze timpul. Se pot găsi soluţii extrem de corecte care să nici nu fie discriminatoare sau frustrante, dar nici să afecteze productivitatea", a mai explicat specialista în domeniul resurselor umane.

Ea precizat că, în cazul în care managerii unor companii se hotărăsc să verifice modul în care este alocat timpul folosit pentru pauzele de ţigară, aceştia nu trebuie neapărat să facă acest lucru în mod formal.

"Marja de toleranţă" versus "contabilizarea" pauzelor

Şefii de companii au început recent să se preocupe din ce în ce mai mult de impactul pe care pauzele de ţigară luate de angajaţi îl au asupra productivităţii lor şi unii dintre ei au început deja să ia măsuri în acest sens.

"Pauza de ţigară a devenit un subiect constant, de vreme ce tendinţa clară este de a interzice fumatul în birouri. A devenit o realitate în multe companii, fără a avea însă impact asupra diminuării numărului de fumători, cel puţin pe termen scurt", a declarat pentru gândul Viorel Ghete, managing partner al BPI Group, o altă firmă specializată pe resurse umane.

El ne-a mai explicat, de asemenea, că în momentul de faţă există companii care au decis "o marjă de toleranţă" în acest sens şi care nu le scad angajaţilor timpul petrecut la ţigară din timpul efectiv de lucru. Pe de altă parte, există şi companii care au decis să "contabilizeze" pauzele angajaţilor, "fie prin intermediul badge-ului, fie chiar şi prin de-logarea de la sistemul informatic".

"Tabăra toleranţilor susţine că aceste pauze cresc gradul de socializare din companie, măresc convivialitatea, sparg gheaţa şi că, din această perspectivă, nu sunt de condamnat. Ar reprezenta deci un moment de libertate, inclusiv în modul de comunicare dintre colegi", a concluzionat Ghete.

Citește și: