Corina VÂRLAN
910 vizualizări 26 feb 2012

Miniştrii de Finanţe ai zonei euro au anunţat, marţi, la finalul unei reuniuni cu oficialii greci care a durat aproximativ 13 ore, că au aprobat al doilea plan de salvare a Greciei, în valoare de 130 de miliarde de euro. Statul elen evită astfel un faliment imediat.

Cu toate acestea, grecii nu par foarte mulţumiţi de ajutorul primit de la UE, FMI şi Banca Centrală Europeană (BCE) de această decizie. Cu doar câteva zile înainte de reuniunea care a avut loc la Bruxelles, ei se întrebau cum au fost cheltuite cele 350 de miliarde de euro reprezentând datoria publică a Greciei şi ce soluţii ar putea fi luate pentru a ieşi din criză prin alte modalităţi decât cele cuprinse în cadrul măsurilor de austeritate impuse de către FMI şi CE şi adoptate recent în Parlament.

La doar două zile de reuniunea de la Bruxelles, zeci de mii de persoane sunt aşteptate deja să protesteze în piaţa Syntagma din centrul capitalei elene.

"Suntem ca nişte drogaţi care tocmai au primit următoarea doză"

Anastasis Chrisopoulos, un taximetrist din Atena în vârstă de 31 de ani, nu vede niciun motiv de bucurie în legătură cu acordul miniştrilor de Finanţe ai zonei euro cu oficialii eleni.

"Aşa, şi? Lucrurile vor fi din ce în ce mai grele. Am ajuns la un punct în care încercăm să găsim o modalitate prin care să supravieţuim şi mâine, nici pe departe următoarelor 10 zile, următoarei luni sau următorului an", a explicat Chrisopoulos pentru Reuters.

"Suntem ca nişte drogaţi care tocmai au primit următoarea doză, la acest lucru ne-am redus ţara", a declarat, la rândul său, Ioulia Ioannou, o asistentă medicală pensionată, în vârstă de 70 de ani, despre politicienii greci. "Nu ştiu cu cine voi vota. Aş vota pentru un partid nou dacă cineva ar avea curajul să îl creeze", spune şi alt fost alegător al actualului partid aflat la putere, PASOK.

Vasia Angelou, o pensionară născută în timpul ocupaţiei naziste din Grecia, este de părere că acordul va face cel mult să prevină, pentru moment, plecarea statului elen din zona euro şi chiar şi din UE.

Există însă şi greci mai optimişti. "Mă simt uşurat", a declarat un fost angajat al unei firme de publicitate. "Am trăit vremuri mai grele în Grecia şi mulţi oameni nu realizează faptul că viaţa ar putea fi mult mai grea dacă am fi fost daţi afară din Europa. Am speranţa că cel puţin vieţile copiilor mei vor fi mai bune", a declarat o femeie ai cărei copii sunt plecaţi la studii în Marea Britanie.

Soluţii pentru rezolvarea crizei din Grecia

Cu doar o zi înainte de reuniunea decisivă pentru Grecia de la Bruxelles, grecii nemulţumiţi de situaţia actuală a statul lor îşi explicau problemele şi găseau diferite soluţii pentru acestea prin intermediul presei locale.

"V-a plăcut circul de pe 12 februarie? Un premier care nu a fost ales conducând un Parlament format din membri care presupun că sub formatul guvernamental prezent nu ne mai reprezintă pe noi, toţi votând pe o problemă care nu prezintă nicio alegere? Amuzant - nu?", se întreabă Susan Baird Tounis într-o scrisoare trimisă către şi publicată de Athens News.

Ea susţine că ar avea două soluţii care, odată puse în aplicare, ar aduce statului elen fonduri importante, fără ca măsurile de austeritate implementate de către parlamentari să mai trebuiască să îi afecteze, printre alţii, şi pe bătrânii pensionari.

Proteste în Grecia împotriva măsurilor de austeritate. (FOTO: Louisa Gouliamaki/Mediafax Foto/AFP)

Tounis dă exemplul Belgiei, care a supravieţuit timp de doi ani fără a avea un guvern. "Ce propun eu este să amânăm alegerile până în aprilie 2013". În acest mod, este de părere ea, se vor realiza economii enorme din sumele care ar trebui cheltuite pentru alegerile electorale, pentru salariile politicienilor şi pe diferitele facilităţi de care se bucură aceştia, cum ar fi "multele lor pânzuri oficiale, biletele de avion, limuzinele, masajele şi altele".

Tounis este, de asemenea, de părere că o astfel de soluţie ar ajuta la înfiinţarea unor noi partide politice ai căror membri ar fi persoane mai tinere cu viziuni noi. "Dacă vom face alegeri în luna aprilie, Noua Democraţie (n.r. partid politic din Grecia), cel mai probabil, va câştiga, un partid care este în mare parte responsabil de încurcătura în care ne găsim astăzi", a mai adăugat femeia.

O altă problemă ridicată de către Tounis este aceea că Biserica Ortodoxă este cel mai mare deţinător de terenuri din Grecia. "Nu plăteşte taxe pentru transferul proprietăţii, pentru donaţii sau taxe de moştenire şi preoţii nu plătesc impozit pe venit ", explică ea, propunând ca Biserica să fie obligată să plătească la stat aceleaşi taxe ca orice alt cetăţean elen.

"Ce s-a întâmplat cu cele 350 de miliarde de euro? Cine este responsabil?"

Pe de altă parte, olandezul Piet Saarloos, care locuieşte în Grecia de 16 ani, este căsătorit cu o grecoaică şi are doi copii, îşi exprimă nedumerirea cu privire la modul în care au fost cheltuite cele 350 de miliarde de euro, reprezentând datoria publică a Greciei, din acest moment.

"Ce s-a întâmplat cu cele 350 de miliarde de euro? Pe ce au fost cheltuite? Cine este responsabil? Aceste întrebări sunt evitate sistematic", spune Saarloos care este de părere că nimeni nu are curajul necesar pentru a investiga astfel de probleme pentru că lumea este "probabil mult prea speriată de adevăr".

Protestatari greci ducând un sicriu simbolic acoperit de steagul naţional în timpul unui protest. (FOTO: Sakis Mitrolidis/Mediafax Foto/AFP)

O altă problemă semnalată de Saarloos este aceea că circa 70% dintre doctori, avocaţi şi notari declară venituri mai mici de 10.000 de euro pe an deşi "deţin proprietăţi, au economii, maşini şi altele care valorează milioane".

"Când va începe Lucas Papademos să ancheteze sursa sau originea bogăţiei?", se întreabă bărbatul care îşi mai pune şi problema modului în care grecii evită să plătească taxele depunând banii în conturi deschise la bănci din străinătate. Saarloos este de părere că reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional şi cei ai Uniunii Europene ar trebui să adopte o lege prin care state precum Elveţia, Lichtenstein sau Monaco să mai fie adevărate "paradisuri offshore" unde grecii să îşi depună, în conturi secrete, diferite sume de bani.

O altă problemă semnalată de Saarloos este şi aceea că, în ciuda faptului că Grecia deţine cea mai mare flotă comercială din lume, proprietarii de vase şi persoanele care se ocupă cu afaceri în domeniul transport prin intermediul lor sunt scutiţi de taxe.

Grecii "nu vor mai avea bani de cheltuit"

Cu cinci zile înainte de reuniunea de la Bruxelles, jurnaliştii Al Jazeera şi-au manifestat şi ei interesul faţă de situaţia grecilor şi au încercat să afle părerea cetăţenilor simpli ai statului elen.

"Oamenii câştigă mai puţin şi vor câştiga din ce în ce mai puţin în următorii doi ani şi nu vor avea bani de cheltuit", a declarat, pentru Al Jazeera, Leon, un pictor care şi-a pierdut locuinţa, trăieşte într-un adăpost şi încearcă să îşi vândă lucrările în centrul Atenei.

Pentru persoanele care se confuntă cu dificultăţi de natură financiară s-a înfiinţat, de asemenea, recent în Grecia "Ekpizo Legal Charity", o organizaţie care oferă sfaturi juridice persoanelor cu datorii.

Citește și: