Corina VÂRLAN
14271 vizualizări 16 iul 2014

Premierul Victor Ponta s-a blocat când preşedintele Traian Băsescu a început să îi vorbească despre MTO, la consultările de la Cotroceni. "Poftiţi?", i-a răspuns Ponta lui Băsescu. "Avem şi MTO-ul care mai înseamnă vreo 6 miliarde...", a continuat preşedintele fără să primească însă un răspuns concret de la premier în afară de un simplu "o să lucrăm la toate".

Astfel, în timp ce principalii protagonişti ai filmării, Ponta şi ministrul Finanţelor, încercau să explice, fără să dea nicio cifră, că reducerea CAS cu 5% va duce la apariţia unor noi locuri de muncă şi va aduce noi venituri la stat, preşedintele le spunea că măsura poate duce la lărgirea deficitului structural şi la devierea României de la MTO. Discuţia nu înainta.

"Ştiam foarte bine care sunt obligaţiile asumate de România prin Tratatul pe care Băsescu l-a semnat, după părerea mea, împotriva intereselor României, însă limba engleză a domniei sale mă duce întotdeauna în confuzie, recunosc. Poate nu ştiu eu destul de bine engleză sau poate are dânsul un accent special", s-a justificat ulterior prim-ministrul.

Despre "faimosul MTO pe care l-a învăţat toată lumea aşa deodată", Ponta a ţinut să mai spună şi că ar fi o "decizie criminală, antiromânească, a preşedintelui Băsescu".

Respectarea prevederilor MTO-lui este însă stipulată în articolul III din legea privind reducerea CAS pe care Parlamentul a votat-o în unanimitate.

Ce este de fapt MTO

MTO - medium term objective sau obiectiv bugetar pe termen mediu - este specific fiecărui stat membru al Uniunii Europene, poate fi revizut la fiecare 3 ani, este mai exigent cu cât nivelul datoriei şi costul estimat al îmbătrânirii populaţiei sunt mai ridicate şi oferă o marjă de siguranţă cu privire la rata de 3% a deficitului public în PIB (produsul intern brut), prevăzută cu partenerii europeni.

România, alături de alte 24 de state europene, a semnat în 2012 un Tratat ce prevedea împărţirea controlului naţional asupra bugetului şi asupra fiscalităţii cu reprezentanţii Comisiei Europene. Această idee a apărut în contextul în care o serie de ţări s-au dovenit a fi nepregătite la momentul crizei economice. Pentru a evita pe viitor astfel de situaţii, s-a stabilit o limită de 0,5% din PIB a deficitului bugetar structural şi un nivel al datoriei publice de sub 60%. Deficitul bugetar ciclic, inclusiv cel structural, trebuie să se încadreze, totodată, în limita maximă de 3% din PIB. Pentru a atinge obiectivele de mai sus, fiecare stat şi-a stabilit un MTO.

Obiectivele pe termen mediu ale statelor sunt folosite pentru arăta poziţia lor bugetară.

Potrivit Pactului de creştere şi stabilitate, MTO este folosit ca şi concept-cheie în contextul supravegherii şi al orientării bugetare.

Obiectivul bugetar pe termen mediu este definit în termeni de sold structural, care poate varia de la -1% din PIB până la echilibru bugetar sau excedent, potrivit Strategiei Fiscal Bugetare pentru perioada 2014 - 2016.

Descarcă aici Strategia Fiscal Bugetară pentru perioada 2014 - 2016

Statele membre care au adoptat moneda euro şi statele care se află în cursul procesului de înlocuire a vechiului sistem monetar cu moneda euro trebuie să se situeze peste -1% din PIB.

MTO minim se calculează, potrivit Codului de Conduită, în funcţie de trei componente:

1. soldul bugetar care ar stabiliza raportul datorie/PIB la 60%

2. costul cu îmbătrânirea populaţiei - o componentă ponderată cu un coeficient de ajustare bugetară (33%) care să acopere valoarea creşterii cheltuielilor legate de îmbătrânirea populaţiei. Costul îmbătrânirii este calculat pe 50 de ani.

3. un efort suplimentar de reducere a datoriei, specific statelor care au o datorie în PIB mai mare de 60%.

Ce este deficitul structural al României

Deficitul structural este utilizat în monitorizarea îndeplinirii criteriului de deficit bugetar de la Maastricht (care nu trebuie să depăşească 3% din PIB).

"O definiţie scurtă a deficitului structural a fost dată drept deficitul ca atare raportat la PIB-ul potenţial. Deficitul structural este deficitul curat, din care au fost eliminate preţurile de producţie. În deficitul structural trebuie să dai la o parte influenţele preţurilor", explica în urmă cu câţiva ani consilierul guvernatorului BNR, Adrian Vasilescu.

Deficitul structural este diferit de deficitul bugetar, acesta din urmă reprezentând suma cu care cheltuielile bugetare sunt mai mari decât veniturile bugetare. Deficitul bugetar calculat conform metodologiei ESA este estimat în 2014 la 2% din PIB, în timp ce deficitul cash este estimat pentru anul acesta la 1,8% din PIB.

Sursă: Strategia Fiscal Bugetară pentru perioada 2014 - 2016/Programul de Convergen'[ 2013 - 2016

În 2011, deficitul structural al României a fost de 4,2% din PIB. De atunci însă acesta a fost redus treptat ajungând să reprezinte, în 2014, 1% din PIB. Evoluţia sa a fost influenţată, conform Strategiei Fiscal Bugetare pentru perioada 2014 - 2016, "de schimbarea politicii bugetare, respectiv trecerea de la măsuri temporare (one-off) pe partea de cheltuieli, ca în 2011, la măsuri temporare de majorare a veniturilor fără corespondent în evoluţia cheltuielilor".

Pentru următorii doi ani, deficitul structural este aşteptat să se reducă sub 1% la PIB şi să ajungă la 0,8% din PIB.

Citește și: