Alexandra PELE
3549 vizualizări 12 dec 2014

Bugetul pe 2015 le ridică experţilor mari semne de întrebare, care vizează în primul rând atragerea de fonduri europene şi colectarea unor venituri suplimentare din taxe şi impozite. Totodată, bugetarea unor sume mari pentru investiţii este greu de explicat, având în vedere că anul acesta, cu toate că au existat bani, aceştia nu au fost folosiţi, iar investiţiile au servit drept instrument de echilibrare a bugetului - mai exact, nerealizarea lor a compensat pentru ratarea ţintelor de venit.

UPDATE 10:15 Şedinţa de Guvern pentru aprobarea bugetului a fost amânată pentru ora 17:00

Veniturile totale ale bugetului general consolidat, care include şi bugetele administraţiilor locale, vor însuma 226,3 miliarde de lei, respectiv 31,9% din PIB, în timp ce cheltuielile se vor ridica la circa 239,3 miliarde de lei (33,7% din PIB). Din aceste 239,3 miliarde, 48,3 reprezintă cheltuielile de personal, iar 41 de miliarde de lei - cele pentru bunuri şi servicii, în scădere de la 41,7 miliarde de lei, potrivit celor mai recente date ale Ministerului Finanţelor Publice (MFP). Deficitul bugetar ar urma să fie de 1,8% din PIB.

De la firme, din impozitul pe profit, guvernul se aşteaptă să încaseze 12,6 miliarde de lei, în creştere cu 5,8% faţă de 2014. O proiecţie optimistă se regăseşte şi la capitolul impozit pe salarii şi venit, unde executivul anticipează venituri de 25,3 miliarde de lei, în creştere cu 10 procente, faţă de nivelul din 2014, când s-au încasat 23 de miliarde de lei la acest capitol.

În ciuda reducerii impozitului pe construcţii speciale (aşa-numita ”taxă pe stâlp”) de la 1,5% la 1%, Guvernul a bugetat venituri în creştere cu 1,6% la capitolul impozite şi taxe pe proprietate, respectiv 6,3 miliarde de lei.

De departe, cele mai optimiste estimări se regăsesc la capitolul fonduri europene, unde guvernanţii se aşteaptă la o creştere de 26,3% a sumelor atrase. Banii primiţi de la UE ar urma să fie de 18,7 miliarde de lei, faţă de 14,8 miliarde de lei în 2014.

„De la 0 la 100, credibilitatea bugetului este sub 10”

Economiştii sunt mai puţin încrezători în ceea ce priveşte capacitatea executivului de a strânge atât de mulţi bani la buget, în special cântărind experienţa ultimilor ani în care România nu a reuşit să încaseze niciodată cât şi-a propus. Dacă bugetul ar trebui să treacă un test de credibilitate, ar lua doar 10 din 100 - nota 1, deci - , spune un expert de pe piaţă.

”Nu este un buget credibil, credibil în primul rând ca nivel al veniturilor. Sunt nişte sume suplimentare foarte mari la fonduri europene, sume mult mai mari decât cele pe care am reuşit să le atragem până acum. Nivelul de încasare al taxelor este mai mare decât în anii precedenţi. De la 0 la 100, credibilitatea bugetului este sub 10. N-am încredere nici în construcţie, nici în oamenii care ar trebui să-l execute”, a comentat pentru gândul Dragoş Cabat, analist economic şi unul dintre proprietarii companiei de consultanţă Financial View.

Încasări mai puţin optimiste sunt aşteptate la capitolul TVA, unde, deşi restructurarea ANAF a început la jumătatea anului, veniturile anticipate pentru 2015 sunt mai mici, ca pondere în PIB (adică raportate la nivelul întregii economii), decât cele din acest an. Astfel, veniturile din TVA ar urma să fie 55,5 miliarde de lei, respectiv 24,5% din PIB, faţă de 53,9 miliarde de lei în 2014, adică 24,6% din PIB. TVA este a doua cea mai importantă sursă de venit la bugetul de stat, după contribuţiile la asigurările sociale.

Cabat este de părere că Executivul are noroc cu DNA, instituţie care ar fi reuşit, prin dosarele instrumentate în ultima perioadă, să-i mai sperie pe evazionişti.

”Nu se vor face veniturile (bugetate, n.r.). Şi aici tot cu DNA au noroc. Aici s-ar putea să vede un grad de colectare mai bun cât timp mai e sperietoarea asta”, a comentat economistul.

Impactul reducerii CAS la angajator cu cinci puncte procentuale va duce la o scădere a acestor venituri cu 2,1 miliarde de lei faţă de 2014, la 55,3 miliarde, se arată în raportul de buget. Astfel, veniturile din contribuţiile de asigurări sociale vor reprezenta doar 24,4% din PIB în 2015, faţă de 26,2% din PIB în 2014, adică 57,4 miliarde de lei.

Cheltuielile totale ar urma să crească la 239,3 miliarde de lei, respectiv cu 2,4% faţă de 2014, când acestea au fost de 233,5 miliarde de lei.

Cheltuielile de personal ar urma să scadă pe fondul reducerii CAS şi a plăţii anticipate a titlurilor executorii. Cheltuielile de personal bugetate pentru 2015 sunt de 48,3 miliarde de lei, cu 4,3% mai puţin decât în 2014.

Cheltuielile pentru asistenţă socială au înregistrat o creştere semnificativă de 3,7 procente, ajungând la 74,2% în 2015.

Pe de altă parte, Guvernul a alocat fonduri suplimentare mari şi la cheltuielile de investiţii, acestea fiind estimate la 44,7 miliarde de lei în 2015, cu 23,8% mai mult decât în 2014. Cheltuielile pentru investiţii reprezintă 6,3% în PIB şi vor avea o pondere în total cheltuieli bugetare de 18,7%, mai mult cu 3,2 puncte procentuale faţă de acest an, potrivit proiectului de buget.

Aceste cheltuieli de investiţii se referă atât la cheltuielile de capital (investiţiile făcute de stat, din surse proprii) cât şi la sumele atrase de la Uniunea Europeană.

”La cheltuieli sunt puse multe cheltuieli pentru investiţii, de unde probabil că se va ajusta bugetul”, este de părere Dragoş Cabat, aceasta fiind tactica adoptată de guvern în 2014, când reducerea semnificativă a cheltuielilor de capital a ajutat la echilibrarea bugetului.

Bugetul este fundamentat pe o creştere economică de 2,5% din PIB.

”Indicatorul de creştere economică e decent, poţi să ai numai din atragerea banilor de la UE creştere economică de 4-5%. Dacă atrag jumătate, tot înseamnă doi, doi şi ceva la sută creştere economică pe componenta de fonduri europene. Industria se va menţine la acelaşi nivel, construcţiile scad, exporturile se poate să mai aducă ceva”, consideră Cabat.

Bugetul DNA

În dimineaţa zilei în care a fost publicat bugetul au început să apară şi primele dispute legate de modul în care urmează să fie împărţiţi banii.

Direcţia Naţională Anticorupţie şi-a exprimat nemulţumirea faţă de faptul că în proiectul de buget pentru 2015, publicat de Ministerul Finanţelor Publice (MFP), nu pot fi identificate fondurile alocate pentru instituţie, ci acestea sunt incluse în cele pentru Ministerul Public, instituţie care ar urma să aibă un buget cu 31,94% mai mic decât cel din 2014.

Ministrul delegat pentru Buget, Darius Vâlcov, a precizat că situaţia a fost lămurită, DNA urmând să primească suma pe care a solicitat-o.

"În urma întâlnirii de astăzi cu conducerea Ministerului Justiţiei şi cea a Ministerului Public, ambele părţi au ajuns la un consens în privinţa alocării bugetului acestor instituţii pentru anul viitor. Astfel, deşi Ministerul Finanţelor Publice a alocat sumele cerute de către DNA, în Minsterul Public au existat unele probleme interne în ceea ce priveşte alocarea fondurilor către ordonatorii secundari", a spus ministrul delegat.

Citește și: