Alexandra PELE
vizualizări 18 feb 2013

CFR Călători, companie care ar urma să aibă până la sfârşitul lunii un manager din mediul privat, ar putea întrerupe circulaţia trenurilor pe anumite rute considerate neprofitabile, cele mai costisitoare linii pentru transportatorul feroviar de călători fiind Oraviţa - Anina, Grădiştea - Giurgiu, Roşiori - Alexandria, Zorleni - Fălciu, Medgidia - Negru Vodă.

"CFR Călători analizează raportul de venituri şi cheltuieli pentru fiecare tren şi rută de circulaţie, fiind o procedură uzuală în ultimii trei ani, şi acţionează în consecinţă în scopul creşterii veniturilor şi scăderii cheltuielilor. Aceste analize reprezintă baza oricărei decizii manageriale, având ca scop reducerea costurilor operaţionale ale companiei şi în final echilibrarea financiară a companiei", au precizat pentru gândul reprezentanţii CFR Călători.

Costurile ridicate de operare ale celor cinci rute sunt generate în principal de garniturile învechite şi de locomotivele cu un consum foarte mare de carburanţi, "faţă de care CFR Călători doreşte să urmeze tendinţa europeană de utilizare a materialului de tracţiune de tip DMU/EMU pentru traficul de scurt parurs", au explicat reprezentanţii companiei.

În timpul discuţiilor din Parlament privind bugetul Transporturilor, ministrul Relu Fenechiu a precizat că o parte din infrastructura feroviară, mai exact liniile nerentabile, va fi închiriată unor operatori privaţi. "Există unele linii unde, pentru fiecare 100 de lei cheltuiţi, se încasează un leu", a spus Fenechiu.

Ministrul a precizat că va pune la punct o strategie prin care cele mai neprofitabile zece linii de cale ferată ar urma să fie închiriate unor operatori privaţi, iar pentru următoarele cele mai nerentabile zece rute ar urma să fie achiziţionate trenuri mai uşoare, cu un consum de combustibil mai redus.

De la efecte la cauză: radiografia furtului de pe căile ferate

În 2012, hoţii de fier vechi au adus prejudicii de aproape 20 de euro pe minut companiei de infrastructură feroviară, în timp ce în prima lună a acestui an, pierderile înregistrate de CFR S.A. din pricina furturilor de componente feroviare s-au ridicat la circa 1,1 milioane de euro, echivalentul a 24 euro pe minut, reiese din datele comunicate de companie pentru gândul.

Practic, în timpul unei călătorii cu trenul de la Bucureşti la Constanţa, hoţii de fier vechi aduc un prejudiciu de circa 1.500 de euro companiei de infrastructură feroviară. Dacă InterCity-ul are, spre exemplu, şi o întârziere de o oră - furturile de la calea ferată reprezentând principalul motiv al acestor întârzieri, potrivit oficialilor CFR Călători- , valoarea prejudiciilor aduse de hoţi numai pentru acest drum se ridică la peste 2.000 de euro, potrivit calculelor gândul.

Recent, Ştirile ProTV au realizat un reportaj cu privire la decizia controversată luată de Ministerul Transporturilor privind oprirea circulaţiei trenurilor InterCity pe ruta Bucureşti-Constanţa.

"Mizele acestei poveşti ar putea fi altele. Sindicaliştii sugerează că şefi importanţi din CFR au tot interesul ca pe ruta Bucureşti - Constanţa călătorii să aleagă microbuzele pentru că respectivii ar avea acţiuni la aceste firme de transport", notează sursa.

Anul trecut, valoarea prejudiciului înregistrat de CFR S.A. din cauza furturilor s-a ridicat la peste un 10,4 milioane de euro, în creştere cu 36,5% faţă de 2011, când era de peste 7,6 milioane de euro.

"Elementele sustrase reprezintă material mărunt de cale, şine, contraşine, eclise metalice de prindere a şinelor, platelaje metalice de pod, unităţi luminoase corespunzătoare semnalelor de circulaţie şi manevră, echipament şi aparataj SCB (bobine de joantă, rezistenţe, picheţi, relee, transformatoare, inductori, electromecanisme de macaz etc.), componente ale liniei de contact (cablu purtător, fir de contact, ancorări mediane), cabluri de alimentare şi dependenţă a instalaţiilor de semnalizare şi dirijare a circulaţiei feroviare, cabluri de telecomunicaţii etc.", au povestit reprezentanţii companiei.

"Capcanele criminalistice" ale CFR

Pentru prevenirea şi combaterea furturilor de la calea ferată, CFR S.A. a aplicat o serie de măsuri, printre care înlocuirea traseelor aeriene de telecomunicaţii cu conductori de cupru cu trasee de telecomunicaţii cu fibră optică, strângerea materialelor din lungul căii şi depozitarea acestora în locuri păzite, derularea de acţiuni de verificare a centrelor de colectare a materialelor reciclabile, asigurarea iluminatului în locurile predispuse sustragerii de componente feroviare, precum şi "aplicarea unor capcane criminalistice la instalaţiile de semnalizare şi dirijare feroviară şi la vagoanele încărcate cu mărfuri susceptibile sustragerii".

Totodată, pentru a reduce prejudiciile aduse de hoţii de fier vechi, Ministerul Transporturilor intenţionează să introducă traseul de cale ferată Bucureşti-Constanţa, cel mai afectat de furturile de componente, pe lista obiectivelor strategice, astfel încât linia ferată să poată fi păzită de Jandarmerie.

"În prezent, se află în curs de finalizare un proiect în vederea promovării unui act normativ prin care obiective de natura infrastructurii feroviare să fie incluse în lista obiectivelor cu protecţie asigurată de Jandarmerie", au precizat reprezentanţii companiei.

La ora actuală, Jandarmeria Română asigură paza şi protecţia la un număr de 15 obiective de interes strategic, au precizat reprezentanţii Jandarmeriei pentru gândul.

Sursă date: Jandarmeria Română

De asemenea în categoria obiectivelor de interes strategic pentru activitatea statului la care Jandarmeria Română execută misiuni de pază şi protecţie cu efective de jandarmi sunt încadrate şi conductele magistrale de transport produse petroliere, ţiţei, gazolină, etan condensat, gaze naturale, echipamentele şi instalaţiile aferente acestora, utilizate de operatorii licenţiaţi SC CONPET SA.

CFR S.A. va închiria în februarie mai multe tronsoane de cale ferată

În luna februarie, CFR intenţionează să organizeze la Bursa Română de Mărfuri (BRM) o licitaţie cu strigare pentru închirierea unor secţii de drum aflate pe raza a şase judeţe.

Mai exact, este vorba despre tronsoanele de cale ferată dintre localităţile: Ploieşti Vest - Târgovişte Nord - Fieni - Pietroşiţa; Diţeşti - Gura Palăngii; I.L. Caragiale - Diţeşti - Moreni; Ploieşti Nord - Măneciu; Costeşti - Roşiori Nord; Caransebeş – Bouţari; Haţeg – Subcetate; Oraviţa – Anina; Câmpia Turzii - Turda; Baia Mare - Baia Mare Nord; Sebeş Alba - Petreştii de Pădure; Dorneşti - Gura Putnei - Putna; Gura Humorului - Dărmăneşti; Dornişoara - Floreni; Crasna - Huşi.

Una dintre măsurile adoptate de guvernele României de-a lungul timpului pentru echilibrarea bugetului CFR S.A. care înregistrează pierderi încă din 2001, respectiv la doar trei ani de la înfiinţare, a fost închirierea unor tronsoane de cale ferată unor operatori privaţi.

Sursă date: Ministerul Finanţelor Publice (MFP)

Infrastructura feroviară din România se împarte în două categorii, cea interoperabilă şi cea neinteroperabilă, respectiv cea care se poate conecta la infrastructura feroviară transeuropeană şi cea care nu poate fi conectată la traseele din afara ţării.

Punctual, infrastructura interoperabilă este cea aferentă traficului naţional şi internaţional, în timp ce infrastructura neinteroperabilă este aferentă traficului local şi este singura care poate fi închiriată de către CFR S.A. unor gestionari privaţi.

Potrivit Anexei 3 din Hotărârea de Guvern 643/2011, lungimea totală a secţiilor de circulaţie care alcătuiesc infrastructura feroviară neinteroperabilă este de circa 3.850 de km.

"Contractele de închiriere se pot încheia pe o perioadă de 4 -10 ani, în funcţie de perioada necesară amortizării sumelor pe care operatorul se angajează să le aloce în activităţi de reparaţii capitale şi/sau investiţii pentru fiecare secţie şi/sau material rulant necesar operării trenurilor pe secţiile respective", au precizat reprezentanţii companiei de stat.

În vara anului 2011, guvernul a decis, în urma negocierilor cu reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional (FMI), închirierea a circa 1.000 de kilometri de linii de cale ferată şi închiderea altor 1.000 de kilometri de tronsoane, economisind astfel 25,7 milioane de euro, potrivit estimărilor de la acea vreme, nota Mediafax. Guvernul s-a angajat totdată să reducă întreaga infrastructură feroviară aflată în administrarea CFR SA la 15.500 de km până în toamna anului trecut.

La nivelul anului 2009, lungimea totală a liniilor de cale ferată ale infrastructurii feroviare era de 20.210 km (reţea desfăşurată), din care 17.691 km infrastructură feroviară publică şi 2.519 km infrastructură feroviară privată.

Primele tronsoane de cale ferată au fost închiriate începând cu anul 2004, lungimea însumată a acestora fiind de circa 2.000 de kilometri.

Transporturile vor creşterea pedepsei minime pentru furturile din reţeaua CFR

Ministerul Transporturilor propune creşterea pedepselor minime pentru distrugerea reţelei de cale ferată de la 2 la 4 ani, respectiv de la trei la cinci ani în cazul sustragerii de componente sau bunuri din vagoane, precizând că anul trecut pagubele generate de furturi s-au ridicat la 46,49 milioane lei, scrie Mediafax.

"În perioada 2005 - 2012, au fost înregistrate un număr mare de sustrageri de elemente ale infrastructurii feroviare publice şi private, rămase în majoritatea cazurilor neidentificate. Acest fenomen a devenit acut în perioada ultimilor ani şi a afectat direct infrastructuri feroviare recent modernizate pentru care au fost cheltuite importante sume atât din fonduri externe, cât şi de la bugetul de stat", se arată în nota de fundamentare a unui proiect de ordonanţă de urgenţă, care vizează modificarea Legii nr. 289/2005 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea fenomenului infracţional în domeniul transportului pe calea ferată.

Citește și: