Alexandra PELE
1898 vizualizări 18 mar 2013

Parlamentul din Cipru votează marţi ratificarea de urgenţă a unui acord de sprijin financiar ce prevede o măsură nemaiîntâlnită în istoria Uniunii Europene. În schimbul unui ajutor de 10 miliarde de euro, statul va taxa cu circa 10% toate depozitele bancare.

Iniţial, votul a fost prevăzut pentru luni, însă presa locală relatează că a fost suspendat până marţi. Informaţia a fost confirmată de Yiannakis Omirou, purtătorul de cuvânt al Parlamentului cipriot.

Băncile din Cipru au fost închise luni, zi declarată liberă prin lege, fiind sărbătoare naţională şi vor rămâne închise până joi pe fondul temerilor privind eventuale retrageri masive de bani, a anunţat un reprezentant al executivului cipriot.

Taxa care ar urma să aducă la buget circa 5,8 miliarde de euro a fost anunţată vineri, în urma negocierilor dintre autorităţile de la Nicosia şi miniştrii de finanţe din zona euro. Pachetul de măsuri presupune taxarea cu circa 3% a depozitelor bancare mai mici de 100.000 de euro şi cu 12,5% a celor care depăşesc această sumă. Totodată, dobânzile depozitelor ar urma să fie impozitate cu 20-25%, iar impozitul pe profit al companiilor ar putea fi majorat de la 10,5% la 12,5%.

Foto: Publicaţia britanică The Guardian publică mai multe imagini cu protestatarii ciprioţi adunaţi în faţa Parlamentului

Băncile cipriote sunt închise luni şi ar putea rămâne închise şi marţi, până după ratificarea acordului.

Pachetul de măsuri va avea un impact şi asupra cetăţenilor din alte state care au ales să-şi ţină banii în băncile din Cipru. Mai multe estimări arată că între 40% şi 50% din depozitele bancare sunt deschise în numele unor deponenţi din alte state, în special din Rusia.

Sectorul bancar din Cipru, de opt ori mai mare decât întreaga economie insulară

Sectorul financiar din Cipru a fost principalul motor al economiei insulare.

Dimensiunea sectorului bancar cipriot este de opt ori mai mare decât a întregii economii. În 2011, activele totale ale sistemului bancar, circa 160 de miliarde de euro, reprezentau 835% din Produsul Intern Brut (PIB), potrivit datelor Fondului Monetar Internaţional (FMI). La nivel european, activele băncilor sunt de circa 3,5 ori mai mari decât PIB-ul Uniunii.

Liderii ciprioţi au precizat că au fost nevoiţi să accepte condiţiile impuse de oficialii europeni după ce Banca Centrală Europeană (BCE) a ameninţat că va retrage liniile de finanţare cu Laiki, a doua cea mai mare bancă din Cipru, ceea ce ar putea însemna intrarea în default a statului.

Deponenţii care îşi vor vedea economiile "naţionalizate parţial" ar putea primi drept compensaţie acţiuni la băncile la care au deschis conturile. Cum unele din acestea sunt listate la bursă, deponenţii şi-ar putea recupera pierderile prin vânzarea participaţiilor.

Banii obţinuţi din taxarea depozitelor vor fi folosiţi pentru recapitalizarea celor mai mari două bănci din Cipru care s-au confruntat cu mari dificultăţi financiare după ce liderii europeni au decis să şteargă datoriile Greciei. La jumătatea anului trecut, expunerea Ciprului pe datoria Greciei era estimată la circa 23 de miliarde de euro. Sistemul bancar din Cipru a pierdut circa 4 miliarde de euro pe fondul restructurării datoriei suverane a Greciei, notează Ziarul Financiar.

Cipru este al cincilea stat european care primeşte sprijin financiar din partea Uniunii, după Grecia (380 de miliarde de euro), Irlanda (85 de miliarde de euro), Portugalia (78 de miliarde de euro) şi Spania (41 de miliarde de euro).

Preşedintele cipriot: Taxarea depozitelor este necesară pentru a evita măsuri de austeritate

Liderii europeni susţin că pachetul de măsuri adoptat vineri este necesar pentru salvarea sistemului bancar, în timp ce preşedintele Nicos Anastasiades îi asigură pe ciprioţi că astfel au fost evitate o serie de măsuri de austeritate mai dure, precum tăierea pensiilor sau majorarea impozitelor.

"Forţele din piaţă înţeleg că mărimea problemei sectorului bancar cipriot şi riscurile de acolo erau atât de mari, încât am fost nevoiţi să luăm măsuri foarte substanţiale. O astfel de taxă de stabilitate este în mod clar o variantă mult mai bună din punctul de vedere al stabilităţii financiare şi al cetăţenilor ciprioţi decât un bail-in (sprijinirea unei bănci ajunsă în pragul falimentului prin impunerea de pierderi deţinătorilor de obligaţiuni - n.r.) la scară largă, care ar fi condus la consecinţe foarte haotice în economia cipriotă", a explicat duminică Olli Rehn, comisarul european pentru afaceri economice şi financiare.

Directorul general al FMI Christine Lagarde a declarat că so­luţia agreată cu Cipru este sustenabilă.

"Credem că propunerea este sustenabilă pentru economia Ciprului. FMI ia în considerare propunerea unei contribuţii pentru finanţarea pachetului de ajutor... Suma exactă nu este cunoscută în prezent", a precizat Lagarde la finele reuniunii miniştrilor de finanţe din zona euro, potrivit Reuters.

Preşedintele cipriot a precizat într-un discurs ţinut duminică seara că statul se află într-o "stare de urgenţă".

"Trecem prin cea mai dificilă perioadă din 1974. Am preluat o administraţie în prag de faliment. Cel mai pesimist rezultat al unui faliment dezordonat ar fi fost o ieşire forţată din zona euro care ar fi dus a o depreciere semnificativă a monedei şi a avuţiei naţionale", a precizat Anastasiades.

Cum vor fi afectaţi oamenii de afaceri din România de măsurile executivului cipriot

Majorarea impozitului pe profitul companiilor îi va afecta şi pe oamenii de afaceri români, printre care şi Ion Ţiriac sau Dan Adamescu, care controlează businessuri locale prin off-shore-uri din Cipru, notează Ziarul Financiar.

Totodată, conturile oligarhilor ruşi, estimate la circa 35 de miliarde de euro de revista Forbes, vor fi puternic lovite de noua taxă.

"Ruşii au pierdut până la 3,5 miliarde de euro într-o singură zi. Ştirea despre taxa de 10% pe depozitele din Cipru a stârnit panică în rândul ruşilor foarte bogaţi", se arată într-un editorial postat pe site-ul Forbes Rusia şi preluat de Mediafax.

Anul trecut, Rusia a acordat Ciprului un împrumut de 2,5 miliarde de euro pentru recapitalizarea celor mai mari două bănci.

Preşedintele rus Vladimir Putin a criticat dur decizia luată de miniştrii de finanţe din zone euro pentru salvarea sistemului bancar din Cipru.

"O astfel de decizie, dacă este adoptată, va fi incorectă, neprofesionistă şi periculoasă", a precizat Putin, potrivit Bloomberg.

Totodată, gigantul rus Gazprom s-a oferit să preia costurile restructurării sistemului bancar în schimbul dreptului de a explora gaze naturale în apele teritoriale ale Ciprului, scrie Mediafax.

Cursul leu/euro, afectat de situaţia din Cipru

Banca Naţională a României (BNR) a publicat luni un curs de 4,4170 lei/euro, maximul ultimelor zece săptămâni, ca urmare a pesimismului investitorilor cauzat de taxa pe depozite bancare pe care Cipru trebuie să o aplice pentru a primi ajutor financiar din partea zonei euro, notează Mediafax

Dealerii au precizat că deprecierea leului vine pe fondul deprecierii euro în raport cu dolarul.

Citește și: