Ovidiu Bărbulescu - Mediafax
Thomas Dinca - Mediafax
498 vizualizări 15 iul 2013

ArcelorMittal a cerut Guvernului amânarea unor angajamente din contractele asumate la combinatele Galaţi şi Hunedoara, preluarea de reţele electrice, menţinerea în funcţiune a furnizorului de abur CET Galaţi şi exceptări de taxe locale, solicitări pentru care Executivul caută soluţii de rezolvare.

La acestea se adaugă solicitările de modificare a calendarului de liberalizare a pieţei gazelor, de reducere a taxei de cogenerare şi de reglementare a problemei legate de utilizarea produselor metalice de calitate scăzută din import şi la preţ de dumping, relevă un document oficial, obţinut de Mediafax, privind conţinutul negocierilor dintre conducerea ArcelorMittal şi Guvernul de la Bucureşti.

Grupul ArcelorMittal, cel mai mare producător de oţel la nivel mondial, controlat de miliardarul indian Lakshmi Mittal, deţine în România două combinate siderurgice, la Galaţi şi Hunedoara, două fabrici de ţevi, la Iaşi şi Roman, operatorul portuar Romportmet Galaţi şi o divizie a ArcelorMittal Construction.

În luna mai, dar şi în urmă cu o săptămână, premierul Victor Ponta s-a întâlnit cu proprietarul ArcelorMittal, Lakshmi Mittal, şeful grupului siderurgic, care s-a întâlnit şi cu preşedintele Traian Băsescu, declarând că aşteaptă să fie găsite "soluţii sustenabile" în domeniul energiei. Premierul arăta la rândul său că şeful Mittal a evocat varianta retragerii din Europa din cauza preţului la energie.

Ministrul Economiei, Varujan Vosganian, a declarat însă că nu are încredere în companiile străine care cer sprijin din partea statului, fără să ofere nimic în schimb, şi că orice investitor are responsabilităţi faţă de societatea românească, referindu-se în acest context şi la ArcelorMittal care, în opinia sa, a primit mai multe forme de sprijin de la statul român.

Vosganian a arătat că Guvernul va semna, după aprobarea pactului pentru industria oţelului la nivelul Uniunii Europene, protocoale cu fiecare companie siderurgică în parte, prin care să stabilească ce le poate oferi acestora şi ce pot aceste companii să ofere statului.
Documentul obţinut de MEDIAFAX prezintă în detaliu solicitările formulate de conducerea ArcelorMittal în negocierile cu autorităţile române şi modul în care Guvernul caută soluţii pentru a satisface aceste cereri.

Problemele semnalate de Mittal în afacerile sale din România sunt prezentate ca fiind "critice", cu consecinţe asupra rentabilităţii în special la combinatul de la Galaţi.
Preocuparea majoră a investitorului este legată de problema energiei, reprezentanţii ArcelorMittal cerând - după amânarea temporară a numărului de certificate verzi acordate pentru energia regenerabilă în scopul scăderii preţului la electricitate - şi reducerea taxei de cogenerare.

În plus, investitorul a arătat că utilizarea reţelei electrice interne, care aparţine societăţii Electrica Muntenia Nord, îi impune costuri lunare de 8 milioane euro şi a solicitat ca această reţea să îi fie acordată în concesiune. Solicitarea a fost respinsă de filiala Electrica Distribuţie Muntenia Nord, cu argumentul că o eventuală preluare de către ArcelorMittal a reţelei ar scădea veniturile filialei, dar Oficiul Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie (OPSPI) a intervenit şi a cerut filialei să analizeze varianta închirierii de către ArcelorMittal a liniilor electrice. În prezent, este aşteptat punctul de vedere al Electrica Muntenia Nord la această soluţie alternativă.

ArcelorMittal a solicitat în discuţiile cu Guvernul, dar şi la Comisia Europeană două propuneri pentru evitarea "consecinţelor negative" ale calendarului de liberalizare a pieţei de gaze, şi anume modificarea acestui calendar şi introducerea unor prevederi legale care să asigure un tratament identic pentru consumatorii casnici şi cei industriali.
"Discuţiile cu reprezentanţii Comisiei Europene nu au condus la răspunsuri angajante", se arată însă în document.

O altă solicitare a vizat dezvoltarea unui concept privind CET-Electrocentrale Galaţi pentru ca unitatea să furnizeze energie pe termen lung la platforma industrială Galaţi, riscul potenţial luat în calcul fiind faptul că centrala, care înregistrează datorii de aproape 100 milioane euro faţă de Romgaz, ar intra în faliment, ceea ce ar conduce la o potenţială oprire a livrării aburului către fabrica de oxigen de pe platforma ArcelorMittal din Galaţi. Aceasta ar conduce la oprirea tuturor operaţiunilor.
Pentru a evita o astfel de situaţie, OPSPI a intervenit din nou şi a solicitat companiei de stat Romgaz să dispună măsură pentru "reconsiderarea" creanţelor pe care le deţine la CET Galaţi, în cuantum de aproximativ 97 milioane euro. Soluţia potenţială identificată este conversia creanţei Romgaz în acţiuni şi majorarea capitalului social al CET Galaţi cu această creanţă, operaţiune în urma căreia Romgaz va deveni acţionar majoritar la această societate, alături de Electricentrale Grup.

"În aceste condiţii, CET Galaţi ar utiliza gazul furnizat de către Romgaz încadrându-se în prevederile HG 870/2012, care specifică exceptarea producătorilor de energie electrică care utilizează gaze naturale din producţia internă de la respectarea structurilor amestecurilor de gaze naturale stabilite/avizate de ANRE. În continuare, ArcelorMittal ar putea participa cu aport de capital pentru retehnologizarea unui/unor grupuri care să asigure creşterea eficienţei centralei şi va încheia un contract prin care CET Galaţi va putea vinde direct energia electrică către combinat", se arată în document.
Simulările deja efectuate pentru această operaţiune relevă că s-ar ajunge astfel la un preţ de producţie al energiei electrice de aproximativ 285 lei/MWh comparativ cu 320 lei/MWh în prezent, respectiv o reducere cu circa 11%.

În prezent, Romgaz a solicitat Institutului de Studii şi Proiectări Energetice (ISPE) elaborarea unui studiu privind reconsiderarea creanţelor la CET Galaţi, urmând ca Guvernului să îi fie înaintat spre aprobare un memorandum privind problema CET Galaţi.
Documentul mai relevă că ArcelorMittal a solicitat şi o serie de măsuri care să "sprijine eforturile iniţiate" privind îndeplinirea unor obligaţii asumate prin contractul de privatizare a combinatului Sidex Galaţi încheiat în iulie 2001, respectiv prelungirea termenului pentru ecologizarea haldei de zgură de la combinatul din Galaţi. Problema a fost analizată de Agenţia de Mediu şi este în etapele finale de rezolvare, se menţionează în document.

Investitorul a cerut şi prelungirea cu 3 ani a termenului pentru obligaţiile de mediu la combinatul din Hunedoara.
La acestea se adaugă solicitarea de compensare a costurilor cu certificatul de CO2 din preţul energiei pentru producţia de oţel, conform modelului aplicat în Germania, şi exceptări de la taxele locale de mediu.

ArcelorMittal a semnalat şi problemele generate de tarifele practicate de către autorităţile de transport naval pentru canalul Sulina, pe care le consideră excesive şi cu valori care nu ţin cont de nivelul de încărcare al navelor, cu mult peste preţurile practicate la nivel european. Investitorul a reclamat şi valorile ridicate ale tarifelor de transport pe cale ferată în comparaţie cu cele practicate în alte state, ca Germania.
În acest sens, Guvernul va dispune efectuarea unei analize privind modul de funcţionare a structurilor responsabile de administrarea căilor navigabile, în mod particular a regiilor autonome precum Regia de Administrare a Canalului Dunăre de Jos Galaţi.
ArcelorMittal a semnalat şi "perpetuarea unor taxe care nu îşi au o justificare" şi îi afectează sistematic nivelul de rentabilitate al producţiei, Ministerul Finanţelor şi Agenţia Naţională de Administrare Fiscală urmând să înceapă în acest an un proces de reanalizare a tuturor categoriilor de taxe la nivel central şi local.

De asemenea, investitorul a cerut şi reglementarea problemei legate de utilizarea produselor metalice de calitate scăzută din import şi la preţ de dumping, discutând pe această temă cu ministrul Economiei, pentru "implicarea" produselor ArcelorMittal în infrastructura din România.
"Problema generală a industriei siderurgice va face obiectul unei analize aprofundate, în context european, regional şi naţional. Este necesar ca ArcelorMittal Galaţi să aibă o întâlnire de prezentare la ministrul delegat pentru Investiţii Străine, pentru identificarea unor posibilităţi de implicare a produselor ArcelorMittal în infrastructura din România. Ca măsuri suplimentare ce privesc promovarea producţiei siderurgice din România la export se va avea în vedere ca, la începutul lunii septembrie (reuniunea anuală a ambasadorilor), MAE împreună cu Departamentul de Comerţ să organizeze o sesiune de prezentare a producţiei siderurgice pentru promovarea în exterior", este planul pregătit de autorităţi.

Guvernul consideră în acelaşi timp că este necesar ca ArcelorMittal să aibă în vedere o mai bună coordonare integrată pe orizontală cu producţia industrială din România, într-o schemă care să includă companiile Dacia Renault şi Ford Craiova.
O altă solicitare ridicată de către investitor a fost sprijinirea industriei siderurgice pentru a avea acces la fonduri europene în perioada 2014-2020, discuţii în acest sens fiind deja iniţiate, la începutul lunii iulie, cu ministrul Fondurilor Europene.
Grupul ArcelorMittal are activităţi de siderurgie şi minerit în 60 de ţări, cu aproximativ 260.000 de angajaţi.
Ovidiu Bărbulescu, Thomas Dincă, economic@mediafax.ro

Citește și: