Loredana VOICULESCU
15097 vizualizări 2 iun 2014

Primăriile din Nalbant (Tulcea), Ardeoani (Bacău), Naruja (judeţul Vrancea) şi Aninoasa (Hunedoara) sunt cele patru administraţii locale din România care au intrat oficial în procedură de insolvenţă, prin decizii ale instanţelor de judecată. Aninoasa are aproape un an de la intrarea în insolvenţă, iar cele trei comune au intrat în insolvenţă la începutul acestui an.

Cea mai îndatorată comună din România, Nalbant (Tulcea), are obligaţii de plată reprezentând 1.007,6% din totalul cheltuielilor bugetului general centralizat al comunei, potrivit datelor de la Ministerul Finanţelor.

Totalul arieratelor - plăţi restante mai mari de 90 de zile -înregistrate de primării şi consilii judeţene la 31 martie 2014 era de 249 milioane de lei, echivalentul a 56 de milioane de euro, potrivit Ministerului Finanţelor. La acestea se adaugă arierate “în curs de calificare”, potrivit OUG 73/2013, în valoare de 360 de milioane de lei, adică alte 80 de milioane de euro. Astfel că primăriile au arierate totalizând circa 136 de milioane de euro.

În afară de cele patru primării aflate în insolvenţă, arierate mari au şi alte primării, între care Lupeni (Hunedoara), cu arierate de 39 milioane de lei, primăria Voineasa (Vâlcea) – cu 34 de milioane de lei, Sectorul 5 - arierate de 19 milioane de lei. Şi Primăria Capitalei avea arierate, mai exact de 1,56 de milioane de lei.

Primarul din Nalbant (Tulcea):  "Ne-ar trebui 53 de ani să ne achităm datoria"

După exemplul primăriei Aninoasa, prima localitate din România care a intrat în insolvenţă în vara anului trecut, alte trei comune au intrat oficial in insolvenţă în acest an, potrivit datelor de la Ministerul Finanţelor.

Comuna Naruja (judeţul Vrancea) a intrat în insolvenţă pe 25 februarie 2014. Comuna avea obligaţii de plată, lichide şi exigibile, mai vechi de 120 de zile, la data declarării “situaţiei de criză financiară” de 1.505.931, reprezentând 90,3% din totalul cheltuielilor bugetului general al comunei.

Comuna Ardeoani (judeţul Bacău) a intrat în insolvenţă pe 10 ianuarie 2014. Ponderea obligaţiilor de plată în totalul cheltuielilor bugetului general centralizat al comunei este de 268 la sută, primăria având obligaţii de plată de 5.314.084 lei.

Oraşul Aninoasa (Hunedoara) a fost prima localitate din România pentru care a fost deschisă procedura insolvenţei, în iunie 2013. La 31 decembrie 2013 totalul cheltuielilor bugetului comunei era de 4.297.650 lei. Valoarea obligaţiilor de plată, mai vechi de 120 de zile, cu excepţia celor aflate în litigiu comercial, la data intrării în insolvenţă, era de 3.377.629 lei. Ponderea obligaţiilor de plată în total cheltuieli era de 78,59 la sută.

Recordul îl deţine comuna Nalbant (Tulcea), care a intrat în insolvenţă pe 31 ianuarie 2014. Comuna avea la acea dată obligaţii de plată de 39.014.873 lei, reprezentând o pondere de 1.007,6% din totalul cheltuielilor bugetului general centralizat al comunei. 

 "Ne-ar trebui 53 de ani să achităm datoria", a calculat primarul din Nalbant, Ion Nicolae (PDL), care vede salvarea doar în achitarea sumei de către Ministerul Finanţelor.

Pe scurt, datoria a rezultat în urma unui litigiu comercial dintre primărie şi o firmă care concesionase de la aceasta un teren de 20 de hectare pentru "înfiinţarea unei exploatări de rocă de tip gresie calcaroasă".  Firma concesionară a dat în judecată primăria pentru neexecutarea corespunzătoare a prevederilor contractului de concesiune. Primăria a fost obligată să plătească firmei 39 de milioane de lei (circa 10 milioane de euro), adică bugetul primăriei pe 11 ani. 

Situaţia primăriei Nalbant apare menţionată şi într-un raport al Curţii de Conturi.

“UAT Comuna Nalbant a fost prejudiciată cu suma estimată de 38.954 mii lei, ca urmare a neexecutării corespunzătoare a prevederilor unui contract de concesiune. Această sumă a fost stabilită prin Sentinţă din anul 2011, pronunţată de Tribunalul Galaţi, învestită tot în anul 2011 cu formula definitivă şi executorie, reprezentând prejudiciu de plată din partea UAT Comuna Nalbant, respectiv Primarul şi Consiliul Local, pentru neexecutarea în perioada 2005-2009 a unui contract de concesiune, ce avea ca obiect exploatarea unui teren în suprafaţă de 20 ha, aparţinând domeniului public, obiectivul principal al contractului fiind „înfiinţarea unei exploatări de rocă de tip gresie calcaroasă”, menţionează raportul Curţii de Conturi.

Raportul adaugă că în urma recursului declarat împotriva Sentinţei, Curtea de Apel Galaţi a emis decizie în 2011, prin care a respins recursul ca fiind nefondat, decizia fiind irevocabilă, sentinţa fiind învestită ulterior, la data de 14.12.2011, cu formulă definitivă şi executorie. 

"Dacă în trei ani nu reuşim să achităm suma, primăria dă faliment. Satele vor fi repartizate la alte comune învecinate. Bunurile primăriei ar fi vândute, iar banii vor merge la firma la care avem datoriile", ne-a explicat primarul din Nalbant.

Primarul din Ardeoani: “Am primit la mişto 5 lei, de la Consiliul Judeţean"

În cazul primăriei din Ardeoani (Bacău), problemele au pornit de la construcţia unei şcoli noi în comună. Primarul Victor Diaconu povesteşte că problemele cu clarificarea statutului terenului aferent -, pentru care a fost nevoie de o HG, pe care a aşteptat-o mai bine de un an -, cu reînnoirea avizelor expirate între timp şi birocraţia organizării licitaţiei au contribuit la acumularea de datorii către firma care a construit şcoala. 

"Prin HG 1426 din 11 oct 2006 ni s-a alocat o sumă de 5 miliarde de lei vechi pentru a construi o scoală cu clasele I-VIII. În comună o şcoală a ars, una a fost inundată, una era toată fisurată. Am decis să construim o nouă şcoală. Scoala a primit avizul inspectoratului şcolar", îşi începe povestea primarul din Ardeoani, Victor Diaconu (PDL).

"Nefiind clarificat statutul juridic al terenului pe care urma să fie construită şcoala, a trebuit trecut în domeniul public şi a fost necesară o hotărâre de Guvern. A durat mai bine de un an. Între timp au expirat toate avizele, au trebuit reinnoite. A trebuit să public pe SEAP. SEAP mi-a întors-o de 2 ori. Abia în 26 octombrie 2009 a fost încheiat contractul de execuţie a lucrărilor, iar pe 13 septembrie 2010 copiii au intrat în şcoala nouă", îşi aminteşte cu exactitate primarul Victor Diaconu, convins că "năpasta cu criza financiară" şi căderea Guvernului Boc l-au lăsat fără finanţare de la stat pentru construcţia şcolii

"Noul Guvern nu mi-a mai dat nici o sumă. Constructorul a fost de bună credinţă. Mi-a construit şcoala pe datorie. Sper ca Guvernul să găsească o soluţie. Am scris la Camera Deputaţilor, Senat, Preşedinţie, Guvern. Mai trebuie să scriu la FMI şi Banca Mondială. Dacă nu investim în educaţie, în ce să investim, în bordeluri?!", se întreabă el retoric, concluzionând că noua şcoală, prin oprirea nejustificată a finanţării de către Guvern, "mi-a pus capac".

Deşi arieratele comunei Ardeoani reprezentau 90% din totalul arieratelor primăriilor din judeţ, primarul spune că în octombrie 2013, când Guvernul a alocat anumite sume pentru plata arieratelor primăriilor comuna Ardeoani a primit "la mişto, 5 lei, de la Consiliul Judeţean".

"O altă comună, unde primarul era de la PSD, nu vreau să dau nume, şi care avea arierate de 800 de milioane de lei vechi a primit de la Guvern 1,5 miliarde lei vechi, dublu faţă de cât erau datoriile ei. Iar mie, cu arierate de 55 de miliarde de lei vechi, nu mi-a dat nimic", spune primarul, care a calculat că din cei 55 miliarde de lei vechi, aproape 54 miliarde sunt pentru construcţia şcolii.

In ianuarie primăria Ardeoani a intrat oficial în procedură de insolvenţă. "Trebuie întocmit un plan de redresare. Am trimis acasă tractoristul, bibliotecara, o să îi trimit pe toţi, pe contabilă, şi să rămânem eu şi viceprimarul....", arată Diaconu.

Primăria Aninoasa, la aproape un an de la intrarea in insolvenţă: "Mişcarea" cu intrarea în insolvenţă a fost una inspirată

La aproape un an de la intrarea în insolvenţă a primăriei Aninoasa (Hunedoara), primarul Nicolae Dunca se arată optimist şi spune că "mişcarea" cu intrarea în insolvenţă s-a dovedit una inspirată.

"Se stopează penalităţile şi majorările de întârziere. Nu se pot întrerupe utilităţile. Dar primarii să aibă mare grijă la chetuirea banilor publici şi să nu angajeze lucrări pe care nu le pot plăti. (...) Vrem ca mai repede de trei ani să terminăm de achitat toate datoriile”, speră primarul Dunca.

"Datoriile totale ale primăriei Aninoasa erau de aproape 9 milioane de lei. S-a negociat cu creditorii şi datoria a fost redusă cu 30%. Cel mai mare creditor, BCR, a acceptat reducerea cu 30% a datoriei, la fel şi ceilalţi creditori. În prezent datoria rămasă este de 3,9 milioane de lei, din care se vor mai scădea 280.000 de lei, bani pe care Ministerul Dezvoltării ni-i va da pentru a plăti o lucrare de reabilitare a unui pod peste Jiu", explică el situaţia. 

În 26 iunie instanţa va lua act de planul de redresare. Mai întâi planul trebuie să fie avizat şi de Curtea de Conturi, după ce a primit deja avizul de la Direcţia Finanţelor.

"Planul de redresare include mai multe măsuri, între care executări silite ale unor firme care nu şi-au plătit datoriile către primărie şi reducerea personalului primăriei cu 10-20%. Avem terenuri mai mari pe care le putem concesiona, hale industriale", spune primarul care a fost personal în localitate pentru a-i convinge pe locuitori să îşi plătească taxele şi impozitele.

“Gradul de încasare a taxelor şi impozitelor era de 56% înainte de intrarea în insolvenţă. În 2013 gradul de incasare a crescut la 98%, oamenii au înţeles situaţia grea prin care trecem. Lucrăm la somaţii pe care le vom trimite celor care nu şi-au achitat datoriile”, îşi face planul primarul din Aninoasa.

Planul de redresare se va întinde pe 3 ani, potrivit legislaţiei, timp în care Primăria Aninoasa trebuie să îşi achite toate datoriile. 

Speră în ajutorul de la Guvern. “Sper să primesc fonduri şi de la Guvern, pe baza ordonanţei 8/2014 prin care primăriile aflate în dificultate pot primi finanţare. Mai în dificultate decât noi, cine e? În afară de localităţile unde au fost inundaţii...Am discutat şi cu domnul Dragnea, sper să ne sprijine”, este optimist Nicolae Dunca.

Suma pe care primăria Aninoasa o are de plătit la BCR reprezintă 66% din totalul creanţei, al doilea mare creditor fiind o firmă cu care fostul primar încheiase contract pentru transportul gunoiului menajer, dar pe care nu a plătit-o. 

Fostul primar din Aninoasa, acuzat de furt şi delapidare

Gândul a scris în vara anului trecut că primăria Aninoasa a fost executată, printre altele, inclusiv de o firmă care îi livrase cloramină pentru dezinfecţia toaletelor, pe vremea fostului primar. "Credeam că voi găsi cel puţin un hangar de cloramină. Am găsit câteva bidoane în magazie”, dezvăluia în iulie anul trecut Nicolae Dunca, primarul localităţii Aninoasa.

“Până la urmă firma care livrase cloramină nu s-a putut înscrie la masa credală, pentru că nu a avut factură, nu figura în evidenţa contabilă a primăriei”, arată acum Dunca. Edilul îşi aminteşte că fostul primar din Aninoasa a angajat lucrări de plombare “chiar înainte de alegeri, pe care nu le-a mai plătit”. În plus, Dunca susţine că din casierie lipsesc 1,8 miliarde de lei vechi. “Este furt, delapidare. Am făcut o plângere penală împotriva fostului primar, au fost nişte cercetări... Am făcut şi o adresă la Parchet. Banii îi lua direct din casierie. Casierele nu aveau voie să îi dea primarului bani direct din casierie”, se revoltă Dunca.

Vicepremierul Dragnea: 40 sau 60 şi ceva de comune au cerut să intre în insolvenţă

Ministrul Dezvoltării Regionale, vicepremierul Liviu Dragnea declara la începutul lunii aprilie, că există câteva zeci de localităţi care sunt în insolvenţă sau care au cerut să intre în această stare. El vorbea despre găsirea unor soluţii, împreună cu Ministerul de Finanţe, astfel încât plata datoriilor să fie suportată din bugetul de stat.

"Sunt câteva situaţii de localităţi care au arierate foarte mari. De exemplu, sunt comune în care foştii primari au depus şi au obţinut finanţări europene - în majoritate sunt la PNDR, la Agricultură - şi, din varii motive, nu au derulat aşa cum trebuie procedurile de achiziţie şi de implementare a proiectului şi sunt obligate, localităţile respective, să returneze toată suma în Euro pe care au primit-o de la programele de la Agricultură. E vorba de câteva zeci, ori 40, ori 60 şi ceva de comune", a spus Dragnea, citat de Mediafax.

El a arătat că ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, împreună cu ministerul de Finanţe, încearcă să găsească soluţii pentru ca aceste datorii să fie suportate din bugetul de stat în cazurile negrevate de fraude.

"Ministrul Constantin, cu Ministerul de Finanţe, caută soluţii pentru a vedea dacă pot şi ei să aplice metoda pe care am aplicat-o noi, şi anume toate corecţiile financiare care nu sunt însoţite de cercetări penale, dosare în instanţă sau alte fraude să poată să fie suportate de la bugetul de stat pentru a putea elibera localităţile sau judeţele respective de această presiune uriaşă", a spus Dragnea.

Citește și: