Thomas Dinca - Mediafax
Ovidiu Bărbulescu - Mediafax
Carol Dan - Mediafax
5135 vizualizări 4 apr 2012

Preţul de licitaţie pentru Cupru Min a fost raportat doar la valoarea activelor societăţii şi cantitatea de cupru care poate fi exploatată în urma unor investiţii estimate chiar de conducerea unităţii, nu de către un evaluator independent, fără să fie luată în considerare şi valoarea zăcământului, scrie Mediafax.

Pentru stabilirea preţului de pornire la licitaţie a fost aplicată metoda activului net corectat, în care bunurile necesare exploatării sunt evaluate diferit de activele considerate fără valoare, şi a cash-flow, respectiv a fluxului de numerar, în condiţiile în care compania, care deţine exploatarea Roşia Poieni unde sunt concentrate 60% din rezervele de cupru ale României şi care a intrat pe profit în ultimii doi ani, a fost tratată de stat ca fiind în stare de faliment şi criză de lichidităţi.

"Preţul de vânzare a fost determinat prin raport de evaluare întocmit în conformitate cu standardele ANEVAR (Asociaţia Naţională a Evaluatorilor din România-n.r.), pe baza aplicării metodei activului net corectat şi a cash-flow. În evaluare nu a fost luată în considerare valoarea zăcământului, ci valoarea activelor societăţii şi cantităţile de minereu cuprifer estimate a fi exploatate în condiţiile efectuării investiţiilor tehnologice şi de mediu preliminate de către conducerea societăţii prin intermediul unui plan de afaceri", se arată într-un document oficial obţinut de Mediafax.

Documentul este redactat de Oficiul Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie (OPSPI), instituţia din subordinea Ministerului Economiei care a derulat privatizarea Cupru Min.

Conducerea OPSPI nu a putut fi contactată pentru explicaţii pe această temă.

Pătruţi, ANRM: Nu s-a luat în calcul valoarea zăcământului

Contactat de Mediafax, preşedintele Agenţiei Naţionale a Resurselor Minerale (ANRM), Alexandru Pătruţi, a confirmat că în preţul licitaţiei pentru Cupru Min nu a fost inclus şi zăcământul de minereu, pentru care cumpărătorul preia licenţa de exploatare, valabilă până în 2019, pe considerentul că acesta nu este vândut, ci rămâne în proprietatea statului. El a arătat totodată că Guvernul nu a selectat un evaluator la vânzarea companiei.

"La vânzarea Cupru Min nu a fost selectat un evaluator şi nu a fost pus în calcul zăcământul, pentru că zăcământul nu se vinde, rămâne în proprietatea statului", a spus Pătruţi.

Preţul minim pentru licitaţie a fost propus de un evaluator, care a analizat însă doar patrimoniul companiei şi a preluat de la Ministerul Economiei şi companie estiumările privind necesarul de investiţii la Cupru Min.

Marţi seara, premierul Ungureanu a arătat că zăcământul Cupru Min este foarte mare şi dispune de aproape 800 milioane tone minereu, dar a invocat că acesta are o concentraţie de cupru extrem de mică în minereu, de 0,3%, ceea ce face ca zăcământul exploatat la suprafaţă să aibă nevoie de o tehnologie foarte bună pentru a se obţine profit prin exploatare.

Gradul de recuperare, ajustat cu pierderile tehnologice, asigură o cantitate de două milioane tone cupru, care la cotaţia actuală pe piaţa internaţională, de 8.500 dolari/tonă, conduce la o valoare totală de 17 miliarde dolari, din care se scad cheltuielile de exploatare şi producţie, potrivit unor specialişti din industrie.

Documentul citat relevă însă că necesarul de investiţii pe baza căruia a fost estimată cantitatea de cupru care poate fi exploatată, unul dintre cele două criterii prin care a fost calculat preţul de pornire la licitaţie, a fost stabilit de conducerea societăţii, nu de un evaluator independent. Necesarul de investiţii tehnologice a fost estimat la 67,3 milioane euro, din care 61 milioane euro realizat până în 2015, iar investiţiile de mediu au fost evaluate la 32,2 milioane euro, din care 17 milioane euro pentru acest an pentru extracţia şi prepararea minereurilor neferoase şi rare.

Cupru Min are o capacitate anuală de extracţie de 1,5 milioane de tone de minereu

În prezent, Cupru Min are o capacitatea anuală de extracţie de 1,5 milioane tone minereu, iar conducerea societăţii a apreciat că pentru o exploatare raţională a carierei este necesară o dezvoltare a capacităţilor actuale de producţie de până la 3,5 milioane tone minereu extras şi prelucrat pe an, la 3,5 milioane tone steril pe an şi la 1 milion tone minereu an pentru leşiere (dizolvarea aurului din minereu-n.r.), acestea constituind cantităţile minime de exploatat prin retehnologizarea fluxului.

Chiar şi în acest context, societatea a încheiat anul 2010 cu un profit de 18,8 milioane lei, iar la sfârşitul anului 2011 a înregistrat o cifră de afaceri netă de 150,6 milioane lei şi un profit net de 30,7 milioane lei.

În document se susţine însă că, tot la sfârşitul anului 2011, compania acumulase datorii de 64,4 milioane lei, la o valoare a capitalurilor proprii de 32,6 milioane lei, cea mai mare datorie fiind către Electrica Distribuţie Transilvania Sud, de 58 milioane lei. Din acest considerent, statul a tratat Cupru Min ca fiind în faliment.

"Societatea a depus eforturi deosebite pentru a demonstra profitabilitatea activităţii în vederea creşterii atractivităţii la privatizare, dar fără o infuzie de capital nu-şi poate continua activitatea în condiţiile actuale mai mult de un an. Deşi societatea obţine profit din activitatea de exploatare, având în vedere datoria către Transilvania Sud societatea nu poate contracta credite şi nu dispune de lichidităţi pentru realizarea investiţiilor. Funcţionarea societăţii la capacitatea actuală mai poate continua pe o perioadă de maximum un an, perioadă în care activitatea poate continua în condiţii de retehnologizare sau se închide", este argumentul Guvernului inclus în document, cu justificarea că închiderea Cupru Min ar necesita lucrări de ecologizare în valoare de 92 milioane euro, care ar cădea în sarcina statului.

Preţul la cupru pe piaţa internaţională, conform cotaţiei spot, a crescut semnificativ în ultimii 30 de ani, interval în care a pornit de la 1.000 dolari/tonă în anii '80, a ajuns la 3.000 dolari/tonă în 1988-1998, a revenit sub pragul de 2.000 dolari/tonă în 1999-2004 şi şi-a reînceput creşterea din 2005, ajungând la 9.000 dolari/tonă în 2008. La sfârşitul anului trecut, cotaţia la cupru era de 7.600 dolari/tonă, iar în prezent se situează la 8.500 dolari/tonă.

Ascensiunea puternică a preţului cuprului remarcată în ultimii ani este rezultatul creşterii abrupte a cererii din partea economiilor emergente, precum China, India sau Brazilia, care construiesc într-un ritm fără precedent, dar şi al tranzacţiilor speculative de pe pieţele internaţionale, din moment ce metalul poate fi cumpărat şi vândut liber, exclusiv pentru profit.

Acelaşi document relevă că în contractul de vânzare-cumpărare a Cupru Min au fost incluse, ca şi clauze care nu pot fi negociate, prevederi prin care cumpărătorul trebuie să îşi asume obligaţia de a realiza investiţiile pentru protecţia mediului, dar şi investiţii suplimentare pentru supraînălţarea barajului Valea Şesei şi reabilitarea drumurilor existente şi realizarea unor drumuri noi.

"Vânzătorul nu va răspunde pentru nicio obligaţie, răspundere şi/sau măsură de mediu şi/sau privind gospodărirea apelor rezultată din necesitatea conformării cu cerinţele de protecţie a mediului, indiferent de moemthul apariţiei cauzei care a generat acea obligaţie. Vânzătorul nu va acorda nicio declaraţie, garanţie sau despăgubire pentru aspecte care au legătură cu protecţia mediului", se arată în material.

Acum patru ani, pachetul de acţiuni deţinut de stat era evaluat la 85,4 milioane de lei

În urmă cu patru ani, când Guvernul a încercat pentru prima dată vânzarea Cupru Min şi când societatea era pe pierderi, exista un operator care avea drept de exploatare în perimetrul Roşia Poieni şi cotaţia internaţională la cupru oscila între 3.000 dolari şi 9.000 dolari/tonă, pachetul de acţiuni deţinut de stat era evaluat la 85,4 milioane lei, cu un preţ de ofertă de 35,31 lei/acţiune.

La acel moment, dosarele de prezentare au fost cumpărate de firmele Energo Mineral Bucureşti şi Mineco AG Elveţia, oferta fiind însă revocată de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) după ce Comisia Europeană a recomandat, pentru evitarea elementelor de ajutor de stat, vânzarea acţiunilor către investiitorul care prezintă oferta cea mai mare, în cadrul unei licitaţii necondiţionate de criterii care pot reduce preţul, precum menţinerea obiectului de activitate pentru minimum 10 ani şi investiţii obligatorii tehnologice şi de mediu.

Pentru a evita declanşarea procedurii de investigare a procesului de privatizare, AVAS a hotărât atunci revocarea ofertei, modificarea strategiei de privatizare şi pregătirea unei licitaţii cu strigare la cel mai bun preţ oferit, superior valorii preţului de ofertă. La această a doua încercare, dosarele de prezentare au fost cumpărate de Eastern Minerals Corporation România şi A-TEC Industries Austria.

La acel moment însă, Cupru Min avea încheiat pe 10 ani un contract de cooperare cu consorţiul format din Energo Mineral Bucureşti, Cuprom Bucureşti şi IPRONEF Bucureşti, prin care aceste firme preluat în totalitate activitatea de exploatare a minereului cuprifer în perimetrul Roşia Poieni şi închiriau activele aferente activităţii de exploatare.

Contractul a fost reziliat în 2009, dar AVAS a decis revocarea ofertei de vânzare din cauza crizei economice, lipsei de transparenţă privind contractul de cooperare (document care nu a putut fi pus la dispoziţia potenţialilor investitori deoarece consorţiul condus de Energo Mineral nu şi-a dat acordul), nefinalizării în timp util a studiului privind problemele de mediu.

La începutul săptămânii trecute, firma canadiană Roman Copper Corp. a câştigat licitaţia pentru preluarea Cupru Min Abrud la preţul de 200,77 milioane euro, de 3,5 ori peste preţul de pornire a licitaţiei, de 57,3 milioane euro.

Roman Copper este o corporaţie fondată de banca de investiţii Bayfront Capital Partners din Toronto (Canada). Bayfront Capital Partners este o companie canadiană cu activităţi de investment banking, care oferă servicii de consultanţă pentru finanţare corporatistă, restructurare financiară şi în domeniul fuziunilor şi achiziţiilor.

Ministerul Economiei a transmis, miercuri, la solicitarea Mediafax, că Bayfront Capital Partners din Canada, acţionarul unic al firmei Roman Copper, va susţine preluarea acţiunilor deţinute de stat la Cupru Min Abrud şi plata datoriilor acestora cu participarea unor investitori din Canada, Europa şi SUA.

Ministerul nu a precizat la ce investitori se referă.

Citește și: