Loredana VOICULESCU
25585 vizualizări 31 mai 2011

China este pe cale să exporte inflaţie către restul lumii într-un proces care va semăna cu căderea a trei piese de domino, dintre care unul deja a căzut, potrivit unei analize realizate de Societe Generale (Soc Gen, care deţine, în România, BRD), prezentată de businessinsider. Într-un raport amplu, intitulat "Dominoul din China a căzut!", analiştii Soc Gen schiţează cele trei piese de domino ale sistemului de export al inflaţiei şi situaţia lor actuală.

Inflaţia internă. Trecerea Chinei la o economie bazată pe consum înseamnă o cerere mai mare pe piaţa internă. Oferta rămâne constantă iar preţurile cresc. Acest lucru se întâmplă deja.

China exportă inflaţie. "Această dinamică este la fel de inevitabilă precum gravitaţia", comentează analiştii financiari. Cererea de petrol şi oţel a Chinei a determinat creşterea preţurilor pe aceste pieţe. Acum acelaşi lucru se întâmplă şi pe piaţa produselor din bumbac şi a produselor alimentare. Cele mai afectate vor fi pieţele dezvoltate, precum SUA, unda de şoc urmând să se resimtă şi va lovi cu adevărat în 2012.

Şocul cererii din China. Reechilibrarea economică a ţării pe termen lung duce la o creştere permanentă a cererii la nivel mondial. Oferta este limitată şi va dura până îşi va mai reveni, reducând astfel capacitatea lumii de a face faţă acestei creşteri a cererii. Practic, cererea atât de mare a economiei chineze pe plan global va trage în sus toate preţurile, la nivel internaţional. Acest proces a început deja.

Creştere inevitabilă a costurilor cu forţa de muncă

Europarlamentarul Theodor Stolojan este de părere că în China, ca şi în România, va avea loc o creştere inevitabilă a costurilor cu forţa de muncă. "Acest lucru se reflectă în preţul produselor chinezeşti. Acesta este un trend. Pe de altă parte, China foloseşte materii prime din import ale căror preţuri au crescut, cum ar fi ţiţeiul, oţelul şi minereu, şi este firesc ca evoluţia să se reflecte în preţurile produselor chinezeşti. Efectul este că ţările dezvoltate se gândesc tot mai mult în ce măsură produsele mai merită să fie localizate în aceste ţări foarte îndepărtate, având în vedere şi costul foarte mare cu transportul", a declarat pentru gândul Theodor Stolojan.

Recent, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a atras atenţia că importul de inflaţie generează costuri. "Nicio economie emergentă nu îşi permite să neglijeze costul erodării competitivităţii şi cel al creşterii inflaţiei. Provocarea constă în evaluarea corectă a acestora şi concentrarea atenţiei asupra indicatorului cu costurile asociate cele mai mari", a spus guvernatorul BNR.

Într-o analiză recentă prezentată de Reuters se arată faptul că majorarea salariilor în China, creşterea inflaţiei şi un yuan care se apreciază rapid ar putea provoca o sursă de inflaţie la nivel global. În trecut, China a ajutat la menţinerea unei rate scăzute a inflaţiei în Occident, ca urmare a unei forţe de muncă ieftine şi numeroase, precum şi din cauza unei monede naţionale slabe, care a menţinut exporturile Chinei la preţuri scăzute.

În prezent însă, China deţine primul loc în rândul a 22 de state emergente din Asia, în privinţa probabilităţii de a înregistra o creştere economică stabilă şi rapidă în următorii cinci ani, potrivit unui indice calculat de Bloomberg, citat de Mediafax.

Probabilitatea ca economia chineză să continue să înregistreze un ritm ridicat şi stabil de dezvoltare este de 76,2%.

Citește și: