Gandul
5304 vizualizări 30 aug 2016

„Depopularea ţării intră într-o fază şi mai avansată, mai dramatică”, a explicat profesorul Vasile Gheţău, director al Centrului pentru Cercetări Demografice al Academiei Române, potrivit Ziarului Financiar.

La fiecare muncitor care emigrează în loc să lucreze într-o companie din România, economia pierde câte 6.000 de euro pe an (luând în calcul un salariu mediu brut de 500 de euro pe lună). Astfel, cu un efectiv total de 184.000 de emi­granţi anul trecut, rezultă că economia a pierdut 1,1 mld. euro numai din salariile potenţiale ale emigranţilor din ultimul an, potrivit unui calcul al ZF.

„Emigrarea practic de­pinde de ce segment al forţei de muncă pleacă. Dacă emigrează capitalul uman înalt calificat din domenii precum tehnologia informaţiei, specialiştii în inginerie avansată sau creatorii de soft, atunci costurile sunt foarte ridicate“, a explicat profesorul Dumitru Miron de la Facultatea de Relaţii Economice Internaţionale din cadrul Academiei de Studii Economice din Bucureşti.

Estimare: În 2030 România ar putea avea 7 milioane de pensionari

Într-un studiu realizat în urmă cu câţiva ani se arată că România ar putea ajunge la circa 6,3 milioane de pensionari, la orizontul de timp 2030.

"Cele 6,3 milioane de pensionari în anul 2030 ar reprezenta 31% din populaţia ţării, iar raportul dintre aceşti pensionari şi populaţia în vârstă de muncă (20-64 ani) ar ajunge la 50 la 100 (comparativ cu 19% şi, respectiv, 30 la 100 în anul 2010)", se arată în studiul "Câţi pensionari ar putea avea România în 2030", realizat de Vasile Gheţău. 

"Evident, cifra de 6,3 milioane trebuie privită cu prudenţă, luând în considerare ipoteza adoptată asupra intensităţii intrărilor la pensie. Ar putea fi şi un avertisment. Iar dacă – într-un exerciţiu pur exploratoriu - la cele 6,3 milioane de pensionari în anul 2030 vom adăuga valori estimative pentru cele două tipuri de pensie neincluse în prognoză – beneficiarii de pensie de urmaş şi cei ai pensiilor speciale (MApN, MAI, SRI, culte, avocaţi), am putea vorbi de 7 milioane de pensionari în anul 2030", mai relevă studiul citat.

Cauzele scăderii populaţiei

Dacă din 1990 reducerea populaţiei s-a făcut prin migraţie externă, din 2013 acest lucru s-a schimbat, începând să se reducă populaţia rezidentă a ţării.

Astfel, potrivit ultimelor date ale INS, în anul 2014 populaţia a scăzut cu 80.000 de oameni, cărora li se adăugă şi alţi 40.000 de cetăţeni care au migrat. Şeful statisticii a apreciat că un număr atât de mare de persoane echivalează cu dispariţia a două oraşe de nivel mic în fiecare an. 

Totodată, din 1990 România are acelaşi comportament privind natalitatea pe care îl avea în 1961, respectiv se nasc din ce în ce mai puţini copii, iar după 1990 fenomenul de scădere a fost mai accelerat. 

România va rămâne până în anul 2050 cu o populaţie rezidentă de aproximativ 16 milioane de persoane, iar asta fără a fi luată în calcul migraţia.

Citește și: