Loredana VOICULESCU
6033 vizualizări 8 iun 2011

Biserica Ortodoxă intră puternic pe piaţa produselor eco: mai multe proiecte depuse pentru atragerea fondurilor europene, aflate în curs de realizare, vor transforma BOR într-unul dintre principalii jucători pe piaţa produselor bio din România. De pildă, Mitropolia Ardealului intenţionează să realizeze o seră pentru producerea de legume ecologice, precum şi o fermă piscicolă care va arăta "ca în poveştile orientale", "cu tot soiul de meandre naturale şi artificiale", a anunţat, pentru gândul, părintele Constantin Necula, consilier misionar-pastoral şi de imagine la Mitropolia Ardealului. Mitropolia Ardealului este una dintre instituţiile din România care a atras fonduri europene pentru produse ecologice.

"Unul dintre proiecte vizează realizarea unei sere bio de 10.000 mp şi o fermă piscicolă pentru dezvoltarea unei producţii proprii de peşte. Este o construcţie ca în poveştile orientale, cu tot soiul de meandre naturale şi artificiale. Proiectele depăşesc 200.000 de euro, parte din finanţe europene", explică Necula. Reprezentantul Mitropoliei Ardealului spune că în cadrul altui proiect european derulat în parteneriat cu Fundaţia Inimă pentru inimă, "Economia socială - şanse reale pentru o viaţă mai bună", se urmăreşte "dezvoltarea unei întreprinderi de economie socială axată pe produse bio" şi care va fi finalizat în termen de un an. Proiectul are la dispoziţie 50.000 de euro, prin finanţare POSDRU.

Vin ecologic "de la Domnul"

Un alt proiect al Mitropoliei Ardealului se referă la producerea de vin ecologic, din via de la Sărăcsău, din judeţul Alba. "Aici a început procesul de evaluare pe elemente de agricultură bio şi s-a trecut la producerea vinului prin metode ecologice. Procesul este îndelung şi abia la început. Sunt câteva alte proiecte ale unor parohii, care lucrează la trecerea pământului sub regim ecologic- inclusiv păşuni alpine, cu eforturi mari şi, uneori, dărâmabile la o pală de vânt", a mai spus reprezentantul Mitropoliei.

Respect din partea "colegilor de tarla"

Procesul de trecere la o producţie de tip bio este anevoios, presupune voinţă şi respect "din partea colegilor de tarla" sau de livadă sau de grădină, este de părere părintele Constantin Necula.

"Tu poţi detoxifia o zonă largă de teren, dar vine vecinul - cunosc cazuri - şi dă din avion cu ierbicide, bate vântul şi...gata experimentul bio", explică Necula. El spune că deocamdată în cadrul Mitropoliei nu există terenuri certificate ecologic, pentru conversie fiind necesară o perioadă de şapte ani.

Doar 3% din terenul arabil din România a fost convertit în teren bio. Peste 3.000 de producători bio au cerut atestat în 2011, numărul lor ajungând în prezent la circa 7.460 producători, potrivit statisticilor de la Ministerul Agriculturii.

Produse bio de 60 milioane de euro

Românii ar putea consuma în acest an produse ecologice în valoare de aproximativ 60 de milioane de euro, mai mult cu 20% faţă de anul trecut, potrivit datelor de la Asociaţiei Operatorilor din Agricultura Ecologică "Bio România". Mierea de albine, vinul, pâinea, laptele şi produsele lactate sunt principalele produse ecologice obţinute în România. La acestea se adaugă fructele de pădure, plantele medicinale, plantele oleaginoase - floarea-soarelui şi soia - şi cereale - grâu, orz, porumb.

"România a exportat anul trecut produse bio în valoare de 150 milioane de euro, în timp ce importurile din aceeaşi categorie s-au ridicat la 35 milioane de euro", anunţa recent Marian Cioceanu, preşedintele Asociaţiei Operatorilor din Agricultura Ecologică "Bio România". Printre cele mai importante pieţe pentru export se numără SUA şi Japonia. Principalele produse bio pe care le exportă România sunt soia, floarea-soarelui, cereale şi produsele procesate din lapte. În 2009, importurile de produse ecologice s-au ridicat la 10 milioane de euro.

Mai scumpe cu până la 50%

"Produsele bio de origine vegetală sunt, în medie, cu 10% mai scumpe decât omoloagele lor convenţionale, iar produsele de origine animală cu 10 - 50% mai scumpe decât cele convenţionale", a precizat, pentru gândul, Marian Cioceanu.

Diferenţa dintre un produs bio şi unul care nu este bio

"Un produs bio este unul care se obţine fără utilizarea substanţelor chimice de sinteză: erbicide, insecticide, fungicide, antibiotice, antiparazitare, hormoni de creştere sau îngrăşăminte chimice. În prepararea alimentelor se folosesc doar ingrediente naturale acceptate în sistemul agriculturii ecologice", explică Cioceanu.

Pe eticheta unui produs bio apare cuvântul ecologic, dacă alimentul este produs în România, respectiv Bio sau organic, dacă este din import. Pe eticheta unul aliment ecologic este obligatoriu să existe numele şi/sau codul organismului de certificare şi inspecţie care a verificat producătorul acelui aliment, că respectă toate regulile impuse de sistemul agriculturii ecologice.

Pe eticheta alimentului ecologic produs în România trebuie să găsim sigla naţională pentru agricultura ecologică.

De anul viitor va fi obligatoriu ca pe eticheta alimentelor ecologice produse în UE să apară noua siglă comunitară a agriculturii ecologice.

Subvenţii de 2,1 milioane euro de la UE

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) a anunţat recent că a efectuat plăţile aferente ajutorului specific pentru îmbunătăţirea calităţii produselor agricole în sectorul de agricultură ecologică, finanţat prin Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA). Suma totală plătită beneficiarilor a fost de 2,1 milioane euro, din care 1,8 milioane euro pentru un număr de 791 exploataţii din producţie vegetală şi 290.260 euro pentru 276 exploataţii din domeniul creşterii animalelor.

"Până anul acesta nu am primit subvenţie pe hectar după ce am aderat la UE, anul acesta vom primi subvenţii, dar nu pentru perioada de conversie. Asociaţia poartă negocieri pentru a primi subvenţii şi pentru perioada de conversie prin renegocierea PNDR", a mai arătat preşedintele Asociaţiei "Bio România".

Citește și: