Loredana VOICULESCU
10481 vizualizări 29 mai 2011

"România nu importă castraveţi nici din Spania, nici din altă parte. Puteţi consuma fără probleme castraveţi, vă garantez eu", a declarat pentru gândul Adrian Rădulescu, secretar de stat în Ministerul Agriculturii. El spune că, dimpotrivă, România este exportatoare de castraveţi, ceea ce înseamnă că riscul de a avea pe piaţă castraveţi contaminaţi cu bacteria E. coli este practic nul.

"Cu castraveţii chiar că nu avem nicio problemă. România exportă castraveţi, noi îi spunem castravetele lung, din sere. Vă pot duce la sere să vedeţi ce producţie avem. România exportă zilnic 160-180 de tone de castraveţi lungi şi 400-500 de tone de castraveţi cornişon. Nu am importat nici astă iarnă castraveţi", a dat asigurări secretarul de stat din Ministerul Agriculturii.

Zece decese în Germania din cauza bacteriei din castraveţi

În Germania, numărul persoanelor care au decedat din cauza răspândirii bacteriei E. coli, depistată în castraveţi, a ajuns la cel puţin zece, informează BBC News online, citat de Mediafax. Castraveţii, despre care se crede că au fost importaţi din Spania, au fost contaminaţi cu bacteria E. coli. Numeroase persoane, poate chiar câteva sute, prezintă, după ce i-au mâncat, tulburări grave denumite sindromul hemolitic uremic (SHU). Majoritatea cazurilor s-au înregistrat în zona oraşului Hamburg.

Legumele contaminate au ajuns deja în Cehia, după cum au anunţat oficialii de la Praga, care au precizat că este posibil ca acestea să fie vândute şi în pieţele din Austria, Ungaria şi Luxemburg. Formele agresive de E. coli pot provoca deficienţe renale sau chiar probleme ale sistemului nervos central.

CLICK PE HARTĂ PENTRU A O MĂRI

Cele mai recente informaţii furnizate de Centrul European pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor arată că în Germania erau confirmate 276 de cazuri de îmbolnăviri, în Suedia - 10 cazuri, în Marea Britanie - două cazuri, în Danemarca - trei cazuri, iar în Olanda - un caz.

Rădulescu mai spune că, dacă România ar fi importat castraveţi şi dacă în urma analizelor ar fi reieşit că "sunt probleme", autorităţile ar fi putut lua măsuri de interzicere a acestor importuri. Întrebat dacă la Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară a fost înregistrată vreo alertă legată de eventuale importuri de castraveţi din Spania, Rădulescu a negat. "ANSVSA nu avea ce alertă să primească atâta timp cât noi nu facem import de castraveţi", a mai spus Rădulescu.

Când trebuie să mergi la doctor

Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare, spune că epidemii provocate de anumite tulpini ale E.coli au mai fost înregistrate în urmă cu câţiva ani în Europa. "La noi nu au fost, din câte ştiu. Epidemii au fost tot prin ţări din Europa de Vest", a declarat pentru gândul Mencinicopschi. El spune că, în cazul în care o persoană are stări de vomă, diaree, mai ales dacă acestea sunt însoţite şi de febră, este recomandat ca persoana respectivă să se prezinte la doctor cât mai repede. "Nu stai o săptămână dacă ai asemenea stări, că poţi muri", avertizează Mencinicopschi.

El a spus că una dintre tulpinile bacteriei E. coli trăieşte în intestinul uman şi nu este patogenă, în general, dar există şi tulpini care pot cauza moartea, în anumite condiţii. "Clasele de tulpini sunt enterohemoragice, enteroinvazive şi enteropatogene. Prima clasă dă stări de vomă, diaree, dar în general nu provoacă şi febră. A doua clasă, în funcţie de starea de sănătate a persoanei, poate invada rinichii, inima şi creierul, fiind mortală. A treia clasă de tulpini este mai periculoasă de obicei pentru bătrâni şi copii, putând duce la deces", a explicat Mencinicopschi.

Bacteria E. coli poate fi luată, de exemplu, din carnea care nu a fost tratată termic la cel puţin 70 de grade Celsius, dar şi din ouă, lactate sau legume şi fructe nespălate.

Un alt tip de contaminare este cea "încrucişată". Este cazul în care, de exemplu, o persoană taie cu acelaşi cuţit carnea crudă şi apoi taie legumele, fără să spele cuţitul înainte. E. coli se poate dezvolta şi în compartimentul de refrigerare, începând de la o temperatură de cinci grade Celsius. Este cu atât mai periculoasă cu cât o cantitate foarte mică de germeni poate declanşa boala.

Citește și: