Victor Rotariu
9924 vizualizări 17 iul 2011

Viitorul economic al planetei, pe termen scurt, se învârte în jurul datei de 2 august, când expiră termenul limită pâna la care Congresul american trebuie să majoreze plafonul de îndatorare, astfel încât SUA să nu intre în incapacitate de plată.

Dacă Congresul nu va vota majorarea plafonului datoriei publice de la nivelul actual de 14.300 de miliarde de dolari (exact cât valoarea PIB), atunci banca centrală a SUA, Fed, va începe să plătească mai întâi datoriile statului către investitori, fiind astfel posibil ca statul american să fie în imposibilitatea de a plăti pensiile şi salariile, de exemplu.

Miercuri seară a avut loc o nouă întâlnire între democraţi şi republicani privind majorarea plafonului de îndatorare, întâlnire la care a participat, de data aceasta, şi preşedintele SUA, Barack Obama.

Obama s-a ridicat de la masa negocierilor: "Niciun preşedinte, nici Ronald Reagan, nu ar participa la astfel de negocieri"

Unul dintre liderii republicanilor, Eric Cantor, a declarat la finalul întâlnirii că Obama, după ce a văzut că discuţiile nu au o finalitate concretă, s-a ridicat brusc de la masa negocierilor şi a ieşit din sală spunând că "nici un preşedinte, nici Ronald Reagan, nu ar participa la astfel de negocieri", conform Politico.

Democraţii au însă o altă variantă. Un consilier al partidului de la guvernare a declarat că ieşirea preşedintelui Obama din sală nu a fost una furtunoasă sau în semn de frondă. "Cantor l-a întrerupt în mod nepoliticos de trei ori pentru a promova soluţia unei ridicări temporare, pe termen scurt, a plafonului datoriei publice în timp ce preşedintele se pregătea să pună punct întâlnirii", a declarat el, conform aceleiaşi surse.

Democraţii vor taxe mai mari pentru bogaţi, republicanii vor tăieri mai mari ale programelor sociale destinate celor săraci

În ciuda presiunilor din ce în ce mai mari puse pe Congres pentru rezolvarea situaţiei, cele două partide refuză în continuare să ajungă la un compromis. Agenţiile de rating Fitch şi Moody's au pus sub observare, cu perspectivă negativă, ratingul AAA (cel mai bun) al SUA, avertizând că dacă neplata la timp a salariilor şi a pensiilor sau neonorarea la timp a altor obligaţii de stat va echivala cu scăderea ratingului.

A treia mare agenţie de rating din lume, Standard & Poor's, a avertizat, la rândul ei, că ratingul SUA ar putea fi retrogradat chiar dacă statul îşi va onora plata datoriilor scadente cu bani luaţi de la alte capitole de cheltuieli, scrie Business Insider.

Un rating mai prost ar putea însemna, teoretic, faptul că Statele Unite se vor împrumuta mai scump decât în prezent. SUA are ratingul AAA din 1917 şi nu a mai fost pus sub observaţie din 1995, conform Bloomberg.

Pe scurt, disputa între democraţi şi republicani se învârte în jurul metodei prin care SUA ar trebui să însănătoşească finanţele publice.

Republicanii propun doar tăieri de cheltuieli, mai ales în ceea ce priveşte programele medicale de stat (Medicare - destinat mai ales persoanelor de peste 65 de ani sau cu dizabilităţi permanente şi Medaid - destinat familiilor cu venituri mici). Democraţii însă propun un pachet mixt, compus atât din tăieri de cheltuieli cât şi din creşterea veniturilor prin majorarea anumitor taxe şi impozite, aplicate în special persoanelor cu venituri mari.

În timp ce republicanii refuză să sprijine o înăsprire fiscală pentru că, spun ei, acest lucru ar încetini revenire economică, democraţii refuză varianta bazată doar pe reducerea cheltuielilor pentru că nu este suficient de sigură şi pentru că ar presupune tăieri prea mari, mai ales în contextul în care anul 2012 este unul electoral, în care Obama vizează al doilea mandat consecutiv.

Nehotărârea SUA privind metoda prin care va rezolva problema datoriei suverane a ajutat, nesperat în contextul problemelor din Grecia şi mai nou din Italia, moneda unică europeană.

Astfel, se pare că retrogradarea ratingului de ţară al Greciei de la "B+" la "CCC", cel mai slab nivel al ratingului suveran, de către Fitch a contat mai puţin în ochii investitorilor decât faptul că democraţii şi republicanii, chiar şi în prezenţa preşedintelui Obama, nu au reuşit să cadă de acord privind planul de redresare fiscală a SUA.

Ratingul "CCC" corespunde unei situaţii economice în care riscurile financiare sunt substanţiale şi în care intrarea în incapacitate de plată este o posibilitatea cât se poate de reală.

Euro a câştigat teren în faţa USD

Sursă: BCE

La ora locală 16:30 euro câştigase faţă de USD 0,45% pe piaţa monetară din SUA. Banca Centrală Europeană (BCE) a anunţat joi un curs oficial de 1,4202 USD/EUR, moneda unică europeană apreciindu-se cu 0,9% faţă de cea americană faţă de şedinţa de tranzacţionare de miercuri. Per total, în ultima lună euro a pierdut însă 1,9% faţă de moneda americană, mai ales datorită problemelor legate de Grecia şi Italia.

Francul elveţian, refugiul preferat al investitorilor dezamăgiţi de euro şi de dolar

Sursă: BCE

Per total însă, ambele monede au pierdut teren, doar că dolarul s-a depreciat mai mult decât euro. Speriaţi de problemele din SUA dar şi din UE, investitorii s-au îndreptat, din nou, spre aur şi spre francul elveţian. Preţul pieţei pentru o uncie de aur era, joi după-masă, de 1.588 de dolari, în creştere cu 0,17%, în timp ce euro a pierdut 1% faţă de francul elveţian, până la un curs de 1,1575 franci/euro. În ultima lună euro a pierdut 4,5% faţă de francul elveţian.

Un nou maxim istoric al cursului leu/franc elveţian

Pe plan local turbulenţele s-au resimţit la un nivel scăzut în ceea ce priveşte paritatea faţă de euro, dar consistent când a venit vorba despre francul elveţian. BNR a anunţat joi un curs oficial de 4,2778 lei/euro, în creştere foarte uşoară faţă de nivelul de 4,2748 anunţat de banca centrală miercuri. Deprecierea leului faţă de francul elveţian însă a fost mult mai puternică. Joi Banca Naţională a anunţat un curs de 3,6941 lei/franc, în creştere cu 1,2% faţă de cel de miercuri.

Citește și: