Loredana VOICULESCU
4810 vizualizări 8 aug 2011

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat luni că Banca Naţională a României este pregătită "cu arma la picior" în cazul unei eventuale noi crize, dar a adăugat că populaţia nu trebuie agitată inutil, pentru că deocamdată nu este cazul.

"În afară de monitorizarea sistemului bancar din România, care aş spune că a făcut faţă bine fenomenelor de criză, avem un program pe puncte de acţiune: dacă se întâmplă aşa, facem aşa. Dacă vă dau un exemplu, tot nu înţelegeţi ce vă spun. Publicului îi putem spune că suntem pregătiţi, cu arma la picior, gata de intervenţie. Avem şi instrumentele şi cadrul juridic. Dar să nu agităm inutil populaţia. Deocamdată nu e cazul", a declarat luni, într-o conferinţă de presă, guvernatorul BNR Mugur Isărescu.

Primul lucru care se poate întâmpla: scăderea încrederii investitorilor

Întrebat despre impactul înrăutăţirii situaţiei economice internaţionale asupra României, Isărescu a spus că primul lucru care se poate întâmpla este ca investitorii străini să fie "mai puţini încrezători".

Isărescu a arătat că Banca Centrală monitorizează permanent acest impact, care poate să se manifeste asupra inflaţiei, prin mişcări de capital, prin scăderea încrederii investitorilor, dar şi printr-o încetinire a creşterii economice.

"Vedem o presiune din exterior ceva mai ridicată pe inflaţie şi în general suntem mai vigilenţi, monitorizăm cu mai multă atenţie impactul din exterior, care se poate manifesta şi pe inflaţie, dar şi pe lucruri mult mai rapide - intrări şi ieşiri de capital, volatilitate mai ridicată, neîncredere. Primul lucru care se poate întâmpla în România este ca investitorii străini să fie mai puţini încrezători", a spus Isărescu.

El a menţionat că în ultimii ani a crescut ponderea investitorilor nerezidenţi pe o piaţă mai adâncă a titlurilor de stat, iar pe orice piaţă mai adâncă apar vulnerabilităţi.

De asemenea, o cerere mai scăzută pe pieţele externe de desfacere pentru exporturile României poate slăbi creşterea economică, a menţionat Isărescu. 'Sperăm să fie compensată de revenirea consumului, înceată, dar sănătoasă', a mai spus şeful Băncii Centrale.

Mugur Isărescu a mai menţionat că BNR este atentă şi la situaţia băncilor din România şi că nu există legături directe între situaţia din România şi cea din SUA, cu excepţia Bursei de Valori Bucureşti, unde impactul este mai mare.

Despre creditele în franci elveţieni şi "Dumnezeu din cer"

În ce priveşte creditele în franci elveţieni, Isărescu a lăsat să se înţeleagă că BNR nu intenţionează să ia măsuri precum cele adoptate de Ungaria, în ceea ce priveşte creditele în franci elveţieni.

"Repetarea ideii că în Ungaria cineva, statul sau Dumnezeu din cer, a uşurat povara datoriilor este falsă. Este vorba de împingerea spre viitor din această povară de plată apărută din diferenţa de curs", a explicat oficialul Băncii Centrale.

El spune că înlesnirile la plată trebuie abordate individual, de la caz la caz, deoarece sunt persoane care dispun de resurse pentru a suporta un cost temporar mai înalt şi nu vor să amâne datoriile.

În opinia lui, evoluţia francului elveţian creează riscuri atât pentru bănci, cât şi pentru clienţi, dar mult mai rezonabile comparativ cu situaţia din Ungaria.

Cât de "ascultătoare" sunt băncile

"În cazul nostru riscurile sunt relativ rezonabile şi nu sunt răspândite la toate băncile. Avem doar două-trei bănci unde riscurile sunt mai mari şi le-am adresat sugestia să provizioneze aceste riscuri. Ceea ce au şi făcut, pentru că sunt ascultători", a spus zâmbind Isărescu.

Anul trecut, guvernul ungar a introdus un moratoriu pe prescrierile de ipoteci pentru a preveni executarea silită a mii de persoane care nu au făcut faţă ratelor la creditele ipotecare. Între timp, autorităţile au ridicat moratoriul după un acord încheiat în luna mai cu băncile care oferă o rată fixă de schimb de 180 forinţi/franc, cu 28% sub nivelurile de pe piaţă, diferenţa fiind acumulată în noi credite în monedă locală, garantate de stat, potrivit Mediafax.

"Toamna se numără bobocii"

Referindu-se la scăderea prognozei de inflaţie de la 5,1% la 4,6% pentru sfârşitul acestui an, Isărescu a subliniat că aceasta nu indică un optimism, ci o reflectare fidelă a perspectivei pe termen scurt.

"Ca să mă exprim mai colorat, toamna se număra bobocii. Nu suntem încă în toamnă, mai trebuie sa treacă câteva luni să considerăm că aceste scăderi de preţuri se consolidează", a spus Isărescu, care a adăugat că nu există diferenţe de percepţie a riscurilor între banca centrală şi Fondul Monetar Internaţional, chiar dacă prognoza de inflaţie a instituţiei financiare este mai mare.

Pe de altă parte, Isărescu a arătat că un an agricol bun ar aduce PIB-ului României aproximativ un miliard de euro, adică un punct procentual.

Creşterea PIB în acest an va depăşi estimările autorităţilor, de 1,5%, dacă va fi un an agricol bun, care ar aduce un miliard de euro în plus, respectiv un punct procentual din PIB, a conchis Isărescu.

Citește și: