Loredana VOICULESCU
7214 vizualizări 21 nov 2012

Polonia dispune de aproximativ 1.300 de kilometri de autostrăzi şi peste 1.000 de kilometri de drumuri expres, în timp ce România are doar 516 kilometri de autostrăzi deschise circulaţiei, aici fiind incluse şi centurile ocolitoare cu profil de autostradă.

Pentru construcţia de autostrăzi, Polonia a beneficiat în ultimii cinci ani de aproximativ 6 miliarde de euro din fonduri europene. În primii trei ani ai actualului exerciţiu bugetar european, în Polonia au fost construiţi 600 de kilometri de autostradă, potrivit datelor Ministerului Dezvoltării Regionale din această ţară.

În schimb, între 2007 şi 2012, România a cheltuit 4 miliarde de euro pe autostrăzi, suficienţi pentru 800 km, dar a făcut doar 267 km, potrivit unor calcule realizate de Ziarul Financiar.

Reprezentanţii Patronatului Societăţilor din Construcţii (PSC) susţin că lipsa fondurilor pentru cofinanţarea proiectelor europene, birocraţia excesivă, lipsa de transparenţă, absenţa stimulentelor fiscale pentru agenţii economici, precum şi lipsa de voinţă politică reprezintă câteva dintre cauzele care îngreunează dezvoltarea infrastructurii din România.

Polonia a investit mult în infrastructură, mai ales în perioada de dinainte de organizarea Campionatul European 2012, eveniment care a însemnat un pas uriaş în infrastructura Poloniei şi a Ucrainei, a declarat pentru gândul Răzvan Niculescu-Aron, prim vicepreşedinte al Patronatului Societăţilor din Construcţii (PSC).

Constructorii se aşteaptă la o "catastrofă"

Prim vicepreşedintele Patronatului Societăţilor din Construcţii este de părere că în România infrastructura nu a fost considerată niciodată un domeniu prioritar. "Bine ar fi să învăţăm din experienţa altor state. Polonia este unul dintre ele. De asemenea, Germania investeşte masiv în continuare în infrastructură, iar astfel se creează locuri de muncă şi se rezolvă şi o problemă socială. Dezvoltarea infrastructurii ar duce şi la dezvoltarea altor sectoare de activitate", spune Niculescu-Aron.

El crede că în primăvară în România se va înregistra o adevărată "catastrofă", multe firme de construcţii riscând să intre în faliment, unul dintre motive fiind arieratele statului. "Multe dintre societăţile de construcţii de dimensiuni medii din România se confruntă cu mari probleme. (...). Întârzierile la plata facturilor ajung să depăşească uneori un an. Firmele care au luat credite de la bănci nu-şi mai pot plăti ratele, iar subantreprenorii de specialitate nu mai pot fi plătiţi", a declarat pentru gândul Răzvan Niculescu-Aron.

Exemplul Poloniei: autostrăzi construite cu fonduri europene

Autostrăzile construite cu fonduri europene au schimbat Polonia şi au contribuit la reducerea decalajului faţă de economiile occidentale, se arată într-o analiză realizată de AFP.

Reţeaua poloneză de autostrăzi este încă slab dezvoltată - circa 1.300 de kilometri de autostrăzi şi peste 1.000 de kilometri de drumuri expres - comparativ cu restul Europei, însă datorită fondurilor europene, Polonia reduce treptat acest decalaj, potrivit AFP.

De exemplu, autostrada care leagă Varşovia de Berlin a fost finalizată la timp pentru deschiderea în luna iunie a campionatului de fotbal Euro 2012, organizat de Polonia şi Ucraina. Această autostradă urmează să fie prelungită către est, în direcţia Moscovei.

Polonia a fost cel mai mare beneficiar al fondurilor structurale şi de coeziune, în perioada 2007-2013, cu alocări de 67,3 miliarde de euro, şi se opune oricărei reduceri a viitorului buget al UE.

Pentru a accelera absorbţia fondurilor europene, premierul Victor Ponta a anunţat că, imediat ce USL câştigă alegerile parlamentare din 9 decembrie, va prelua modelul polonez şi va propune înfiinţarea unui minister al fondurilor europene, care să coordoneze toate autorităţile de management aflate acum sub controlul ministerelor.

La sfârşitul lunii octombrie, Comisia Europeană a declanşat oficial procedura de presuspendare a fondurilor pe programele operaţionale Regional, Transporturi şi Competitivitate. Pentru cele trei programe, pentru care CE a declanşat procedura de presuspendare, ţara noastră avea alocate aproape 10 miliarde de euro, pentru perioada 2007-2013.

CNADNR a investit 4,1 miliarde de euro în autostrăzi în cinci ani

În România, în perioada 2007-2012, Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (CNADNR) a avut la dispoziţie peste 4,1 miliarde de euro pentru autostrăzi şi alte aproape 3,6 miliarde de euro pentru reabilitarea de drumuri naţionale, potrivit unor date obţinute de Ziarul Financiar. În aceeaşi perioadă, reţeaua de şosele a României a crescut cu 267 de kilometri de autostrăzi şi circa 1.500 de kilometri de drumuri naţionale reabilitate şi variante de ocolire.

În prezent România are circa 516 kilometri de autostrăzi, inclusiv variante de ocolire la standard de autostradă, aproape jumătate din aceştia fiind deschişi circulaţiei în ultimii şase ani, după aderarea României la Uniunea Europeană.

România se află pe ultimul loc din punct de vedere al numărului de kilometri de autostrăzi din UE. În 2011 în România au fost inauguraţi aproximativ 70 km de autostrăzi. În vara acestui an a fost deschisă circulaţia pe mai mult de 100 km, pe rutele Bucureşti-Ploieşti, Cernavodă-Medgidia-Constanţa şi varianta de ocolire a Constanţei. Recent a fost inaugurat un tronson de 9,5 km din Timişoara-Lugoj.

Pe de altă parte, premierul Victor Ponta a declarat că autostrada Cernavodă-Medgidia (19,5 km), care în vară a fost deschisă traficului doar la o bandă pe fiecare sens de mers, urma să fie deschisă circulaţiei pe ambele sensuri la jumătatea lunii noiembrie.

Citește și: