Victor Rotariu
34212 vizualizări 28 ian 2012

Propunerea Germaniei ca politica fiscal-bugetară a Greciei să fie preluată de către autorităţile europene, calificată drept "indecentă" de presa de la Atena, ar putea fi, totuşi, pusă în practică.

Oficialii UE negociază acum un mecanism prin care să poată interveni în mod direct în politica guvernului elen, informează Bloomberg. Dacă acest mecanism va fi pus în aplicare, Grecia nu va mai avea, practic, putere de decizie asupra propriei economii şi va fi primul stat de la înfiinţarea UE care îşi va pierde suveranitatea fiscal-bugetară.

Conform propunerilor actuale, instituţiilor europene li se va conferi puterea de a implementa măsurile de austeritate convenite cu Grecia în cadrul acordului de salvare financiară, după cum a declarat pentru Bloomberg unul dintre oficialii apropiaţi discuţiilor, care făcut aceste precizări sub protecţia anonimatului.

Mecanismul prin care o parte din puterea guvernului de la Atena se transferă la Bruxelles ar accelera procesul decizional şi ar întări guvernanţa zonei euro. Pe fondul problemelor pe care le are Grecia în respectarea condiţiilor asumate în acordul financiar de evitare a falimentului, oficialii europeni caută acum noi modalităţi de a rezolva problemele care apar cu statele care nu îşi respectă angajamentele în schimbul cărora au primit banii de care aveau atâta nevoie, a adăugat oficialul european.

Purtătorul de cuvânt al Comisie Europene, Maja Kocijancic, nu a oferit, pentru moment, nicio poziţie oficială.

Citeşte aici Răspunsul Atenei la "atacul" Germaniei asupra suveranităţii economice a Greciei

Financial Times a prezentat în ediţia de sâmbătă un presupus document oficial din care reiese că Germania a propus numirea, cu acordul tuturor statelor din zona euro, a unui nou comisar european, care să aibă drept de veto asupra deciziilor fiscal-bugetare ale guvernului de la Atena.

Cel mai probabil această propune va arunca Atena "în aer", mai ales pentru că politicienii se pregătesc pentru alegeri iar guvernul condus de proaspătul numit premier, Lucas Papademos are sprijinul a doar 10% dintre greci.

În acest moment între guvernul Greciei şi deţinătorii de titluri de stat elene se duc negocieri tehnice intense pentru a ajunge la o formulă clară prin care datoria statului grec ar urma să fie redusă cu circa 50%, aşa cum a decis UE la finele anului trecut.

În total ar fi vorba despre ştergerea unei datorii totale de circa 100 de miliarde de euro, de peste trei ori mai mult decât datoria publică actuală a României.

Scopul acestei reduceri, "hair cut", după cum este denumită de oficiali, este scăderea ponderii datoriei publice elene de la 160% la 120% din PIB în 2020.

În momentul de faţă Grecia este dependentă de ajutorul financiar, de 145 de miliarde de euro, acordat, cu anumite condiţii, de către CE şi FMI. Suma, avansată de cotidianul german Der Spiegel, este cu 15 miliarde de euro mai mare decât cea anunţată iniţial, în decembrie 2011.

Citește și: